Nicio dispută în „Trecuturi în dispută”. Sau despre un titlu înșelător

Recenzie: Eleonora-Maria Popa, „Trecuturi în dispută. Regimul comunist din România în literatura istorică din perioada 1990-2015”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2020, 307 pagini.

Sub semnătura Eleonorei-Mariei Popa, la editura Argonaut din Cluj-Napoca, a apărut recent volumul „Trecuturi în dispută. Regimul comunist din România în literatura istorică din perioada 1990-2015”. Lucrarea are la bază teza de doctorat susținută de autoare în anul 2018 la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia.

Supratitlul („Trecuturi în dispută”) sugerează că lucrarea ar fi legată de disputele din istoriografia dedicată regimului comunist, că ar exista „trecuturi” pe care autorii le dispută. Subtitlul („Regimul comunist din România în literatura istorică din perioada 1990-2015”) sugerează că obiectul studiului este „literatura istorică”, adică literatura de specialitate, științifică, specifică domeniului științific istorie, publicată între 1990 și 2015, pe tema „regimului comunist”.  Am fi îndreptățiți, așadar, să ne așteptăm la o carte despre controversele istoriografice privitoare la regimul comunist din România. Din păcate, așa cum se poate vedea cu ușurință încă de la primele pagini, conținutul nu justifică nicicum titlul incitant. Continue reading

Intelectualii în slujba lui Ceaușescu. Sau despre „nefericitul amestec dintre știință și politică”

Recenzie: Cosmin Popa, Intelectualii lui Ceaușescu și Academia de Științe Sociale și Politice (1970-1989), Litera, București, 2018, 352 p.

Problema rolului intelectualului în societate a fost dintotdeauna complicată. Pentru unii, intelectualul este persoana care deține, prin educație și instrucție, cunoaștere într-un anumit domeniu științific și care, prin activitatea sa, fie menține domeniul la nivelul existent, fie contribuie la dezvoltarea acestuia. Pentru alții, pe lângă cunoașterea propriului domeniu științific, intelectualul trebuie să posede cultură și virtuți morale precum cinste, onestitate, altrusim, respect pentru adevăr, pentru muncă și pentru semeni, trebuie să fie un exemplu pentru societate și să-și asume datoria morală de a educa masele. Continue reading

Romania si pericolul sovietic – O carte

La editura Humanitas a apărut recent  în format electronic Pericolul sovietic: Perceptii si relații româno-sovietice în România postbelica.

Având în centrul său perioada de început a anilor ’60, când politica României faţă de Uniunea Sovietică a suferit o anumită transformare, această lucrare tratează două întrebări fundamentale: de ce s-a produs și în ce a constat această schimbare.  Istoriografia domeniului descrie acest proces cu termeni precum „detaşare de Moscova”, „distanţare”, „dizidenţă”, „strategie de securitate”, „independență”, „autonomie”, „linie independentă” sau „linie autonomă” şi se concentrează – dintr-o perspectivă obiectivistă – asupra condiţiilor externe care au permis schimbarea.  Construind un cadru teoretic original, acest studiu deschide noi perspective de cercetare (analizare, explicare și interpretare) a relațiilor dintre București și Moscova, dar și a rolului pe care îl pot avea convingerile și percepțiile liderilor în materie de politică externă, în general. Lucrarea poate fi, totodată, un punct de plecare în explicarea relaţiei neobişnuite care există astăzi între România şi Federaţia Rusă.

Despre carte am vorbit puțin aici cu Mircea Stanescu.

 

Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină

Recenzie: Andrei Răzvan Voinea, Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine – București (1908-1948), Editura Studio Zona, București, 2018, 256 de pagini

copertaLa sfârștul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, lumea occidentală își punea întrebarea cum să rezolve problema îmbunătățirii condițiilor de locuire pentru muncitori.  Atrași de orașele care ofereau locuri de muncă în diferite fabrici și ateliere, muncitorii și familiile acestora s-au văzut forțați să locuiască și să traiască în condiții improprii, insalubre și supraaglomerate, ceea ce, alături de munca în condiții la fel de grele, de lefurile mizerabile și de alimentația precară, a dus la numeroase îmbolnăviri și decese. Amenințarea tuberculozei, mai cu seama, a făcut ca problema condițiilor de locuire pentru muncitori să devină o chestiune de sănătate publică. În statele occidentale, au fost contemplate două soluții: ridicarea de locuințe individuale – a caselor unifamiliale – și, respectiv, construirea de locuințe colective – a clădirilor de apartamente. Prima variantă s-a impus relativ repede, considerându-se că în acest fel se asigura creșterea standardului de locuire pentru muncitori, în vreme ce despre blocuri se credea că sunt neigienice, scumpe și nepotrivite vieții de familie. Astfel, la începutul secolului al XX-lea, în materie de urbanism, în Europa Occidentală și în SUA, predominau deja principiile orașului-grădină, principii desprinse din ideile socialiste și utopice ale secolului anterior.

Confruntată cu problema mizeriei în care muncitorii bucureșteni trăiau și temându-se de amploarea pe care turberculoza o lua în rândul acestei populații, elitele din România se aplecau și ele asupra soluției orașului-gradină. În iunie 1910, lua ființă așa-numita Societate Comunală pentru Locuințe Ieftine (în original, Eftine), care până la desființarea sa, în 1948, a construit aproximativ 4.000 de locuințe care au adăpostit peste 16.000 de oameni. Istoria acestei Societăți este prezentată în volumul pe care ni-l propune Andrei Răzvan Voinea – Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine – București (1908-1948). Contextul în care societatea a luat ființă, scopul acesteia, rezultatele activității sale, dar și cauzele eșecului înregistrat sunt probleme analizate de acest studiu. Lucrarea este publicată de Asociația Studio Zona în condiții grafice excelente, cuprinzând și numeroase fotografii, planuri, hărți sau schițe.  Continue reading

Recenzie: Documentele reeducării, editor Mircea Stănescu, editura Vicovia, Bacău, 2013-2018

Documentele reeducării, editor Mircea Stănescu, editura Vicovia, Bacău, volumul I – 2013, volumul II – 2018

În domeniul istoriei detenției comuniste românești, în care subsumăm și înfiorătoarea „reeducare” de tip Pitești, Mircea Stănescu este, în opinia mea, cea mai autorizată voce și cel mai important specialist contemporan. Bazându-și studiile pe minuțioase și îndelungi cercetări în arhivele Securității, ale CNSAS sau ale Partidului Comunist Român, pe zeci și zeci de interviuri și discuții cu foști deținuți politici, dar și pe memoriile acestora, Mircea Stănescu a putut propune literaturii istorice contemporane o interpretare originală și convingătoare. Și, poate înainte de orice, a făcut (și face) cu mijloacele sale dreptate deținuților politici, cei cărora, în numele binelui social comun, statul român comunist, prin uneltele sale trecătoare, le-a provocat suferințe pe care noi nu ni le putem poate reprezenta în adevărata lor monstruozitate, chiar dacă citim și ascultăm despre ele.  Continue reading

Despre „topul” universităților românești ,,vizibile internațional”, varianta tehnocrată

Preluând un „raport” realizat de „un grup de experți de înalt nivel” al Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice și publicat la 15 noiembrie 2016, HotNews.ro scrie că

20 de universități românești, toate de stat, au reușit în 2016 să treacă un prag minimal al vizibilității în clasamentele internaționale ale universităților bazate dominant pe criterii/indicatori academici. 5  dintre acestea intră în categoria Universități românești cu potențial de excelență, vizibile și cu impact internațional, relevă Exercițiul Național de Metaranking Universitar – 2016. Cele 5 universități sunt, în ordinea din clasament: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea Politehnică din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. La ora actuală, în mediul academic românesc sunt active 92 de universități, dintre care 4 în fază de lichidare.

Continue reading

OIPOSDRU MEN ne-a dat dreptate: În mai 2014, a fost un simulacru de concurs la Academia Română

După un an şi jumătate, OIPOSDRU MEN ne-a dat dreptate: în mai 2014 Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV), Academia Română, a organizat un simulacru de concurs. ICCV a simulat organizarea unei competiţii pentru selectarea grupului ţintă  în proiectul POSDRU „Pluri și interdisciplinaritate în programe doctorale și post-doctorale” ( ID 141086).

Răspunsul final primit azi, 27 noiembrie 2015, de la OIPOSDRU MEN, este disponibil aici. Continue reading

Din producţia ştiinţifică a ICCV. Episodul I: Dr. Radu Predoiu

Am promis că voi urmări cu sfinţenie producţia ştiinţifică rezultată din proietul POSDRU „Pluri și interdisciplinaritate în programe doctorale și post-doctorale” (ID 141086), derulat de Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV). Iată că mă ţin de cuvânt.

Dr. Predoiu Radu-Andrei, afiliat Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport (UNEFS), instituţie parteneră, a obţinut o bursă postdoctorală în cadrul acestui proiect. Din CV-ul domniei sale, aflăm că tânărul domn Predoiu (31 de ani) este „cadru didactic” la UNEFS, unde „predă” psihologia sportului şi psihopedagogie. Mai aflăm despre domnul Predoiu că este psiholog şi că la un moment dat a fost şi antrenor de tenis. Este licenţiat în psihologia, are un doctorat în psihologie (din 2012). Are şi carnet de antrenor.       Continue reading

Review on Elena Dragomir, “Romania’s participation in the Agricultural Conference in Moscow, 2-3 February 1960”

Elena Dragomir, “Romania’s participation in the Agricultural Conference in Moscow, 2-3 February 1960.”  Cold War History 13:3 (August 2013):331-351.  DOI:  10.1080/14682745.2013.768068.

Review by Mihai Croitor, Babeş-Bolyai University, Romania

Initially published on H-Diplo. Continue reading

Cold War Perceptions

My PhD thesis was published by Cambridge Scholars Publishing: Cold War Perceptions. Romania’s policy change towards the USSR, 1960-1964.

This book investigates Romania’s early 1960s change in policy towards the Soviet Union, focusing on two questions in particular: namely, what actually changed and why this change occurred. Continue reading