Intelectualii în slujba lui Ceaușescu. Sau despre „nefericitul amestec dintre știință și politică”

Recenzie: Cosmin Popa, Intelectualii lui Ceaușescu și Academia de Științe Sociale și Politice (1970-1989), Litera, București, 2018, 352 p.

Problema rolului intelectualului în societate a fost dintotdeauna complicată. Pentru unii, intelectualul este persoana care deține, prin educație și instrucție, cunoaștere într-un anumit domeniu științific și care, prin activitatea sa, fie menține domeniul la nivelul existent, fie contribuie la dezvoltarea acestuia. Pentru alții, pe lângă cunoașterea propriului domeniu științific, intelectualul trebuie să posede cultură și virtuți morale precum cinste, onestitate, altrusim, respect pentru adevăr, pentru muncă și pentru semeni, trebuie să fie un exemplu pentru societate și să-și asume datoria morală de a educa masele. Continue reading

Romania si pericolul sovietic – O carte

La editura Humanitas a apărut recent  în format electronic Pericolul sovietic: Perceptii si relații româno-sovietice în România postbelica.

Având în centrul său perioada de început a anilor ’60, când politica României faţă de Uniunea Sovietică a suferit o anumită transformare, această lucrare tratează două întrebări fundamentale: de ce s-a produs și în ce a constat această schimbare.  Istoriografia domeniului descrie acest proces cu termeni precum „detaşare de Moscova”, „distanţare”, „dizidenţă”, „strategie de securitate”, „independență”, „autonomie”, „linie independentă” sau „linie autonomă” şi se concentrează – dintr-o perspectivă obiectivistă – asupra condiţiilor externe care au permis schimbarea.  Construind un cadru teoretic original, acest studiu deschide noi perspective de cercetare (analizare, explicare și interpretare) a relațiilor dintre București și Moscova, dar și a rolului pe care îl pot avea convingerile și percepțiile liderilor în materie de politică externă, în general. Lucrarea poate fi, totodată, un punct de plecare în explicarea relaţiei neobişnuite care există astăzi între România şi Federaţia Rusă.

Despre carte am vorbit puțin aici cu Mircea Stanescu.

 

Istoria programului nuclear al României comuniste: o contribuţie

Recenzie: Eliza Gheorghe, „Atomic Maverick: Romania’s negotiations for nuclear technology, 1964-1970”, in Cold War History, Volume 13, Number 3, August 2013, 372-392.

România s-a arătat interesată să achiziţioneze tehnologie nucleară pentru scopuri civile încă din anii 1950, dar Uniunea Sovietică nu s-a grăbit deloc să i le furnizeze. În consecinţă, liderii români au apelat la o gama largă de tactici de persuasiune, mergând de la încercări de captare a bunăvoinţei Moscovei (prin invocarea „generozităţii” Uniunii Sovietice), până la argumente de tip ofensiv, precum deplângerea faptului că URSS ar fi „exploatat” România.  Continue reading

Arhivele şi istoria Bisericii Baptiste din România

Aşa cum scriam anterior, participând la conferinţa „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”, am avut ocazia să aflu date interesante şi mai puţin cunoscute privitoare la accesul în unele arhive bisericeşti din România. Cu aceeaşi ocazie, Dr. Marius Silveșan (Institutul Teologic Baptist din București) a susţinut o comunicare intitulată „Reconstituirea istoriei baptiștilor sub comunism, pe baza documentelor de arhivă. Un demers necesar”. Continue reading

Colecţia Registrelor de Stare Civilă

Tudor Vişan-Miu m-a rugat să îi povestesc câte ceva despre cum sunt organizate Colecţiile de Stare Civilă pe care le deţin Arhivele Naţionale ale României. Pentru că îmi amintesc cât de dificil a fost şi pentru mine să mă lămuresc asupra acestui aspect (şi până ce nu am fost în arhive nu m-am lămurit pe deplin), redau mai jos ceea ce am aflat prin experienţă directă. Continue reading