Nu vrem portocale! Sau despre criza de la Arhivele Naționale

Arhivele Naționale ale României (ANR) pun la cale opriprea accesului cercetătorilor și cetățenilor la documentele istorice pe care le dețin. Pretextul este că sunt documente „clasificate ”. Au fost, adică, clasificate de creatorii lor, indiferent cine sunt acești creatori (precum CC al PCR) sau în ce an au fost documentele respective create și clasificate (în 1952, de exemplu). Decizia, anunțată la 26 mai 2022, a fost luată de conducerea ANR în urma unui raport secret al unui serviciu la fel de secret din Ministerul Afacerilor Interne, minister sub tutela căruia se află ANR din 1951.

Peste 1600 de cetațeni am semnat o scrisoare deschisa de protest, în care situația este explicată pe larg. Am trimis apoi scrisoarea și lista de semnături la parlament si diferite comisii parlamentare, la guvern și MAI, la administrația prezidențială și, mai presus de toate, la Arhivele Naționale. Am primit răspunsuri fie în sensul că problema semnalată nu e de competența entității respective, fie în sensul că instituția în cauză a trimis mai departe scrisoarea noastră. Mai departe, adică la ANR. De la ANR, nici un răspuns, încă.

Continue reading

Intelectualii în slujba lui Ceaușescu. Sau despre „nefericitul amestec dintre știință și politică”

Recenzie: Cosmin Popa, Intelectualii lui Ceaușescu și Academia de Științe Sociale și Politice (1970-1989), Litera, București, 2018, 352 p.

Problema rolului intelectualului în societate a fost dintotdeauna complicată. Pentru unii, intelectualul este persoana care deține, prin educație și instrucție, cunoaștere într-un anumit domeniu științific și care, prin activitatea sa, fie menține domeniul la nivelul existent, fie contribuie la dezvoltarea acestuia. Pentru alții, pe lângă cunoașterea propriului domeniu științific, intelectualul trebuie să posede cultură și virtuți morale precum cinste, onestitate, altrusim, respect pentru adevăr, pentru muncă și pentru semeni, trebuie să fie un exemplu pentru societate și să-și asume datoria morală de a educa masele. Continue reading

Romania si pericolul sovietic – O carte

La editura Humanitas a apărut recent  în format electronic Pericolul sovietic: Perceptii si relații româno-sovietice în România postbelica.

Având în centrul său perioada de început a anilor ’60, când politica României faţă de Uniunea Sovietică a suferit o anumită transformare, această lucrare tratează două întrebări fundamentale: de ce s-a produs și în ce a constat această schimbare.  Istoriografia domeniului descrie acest proces cu termeni precum „detaşare de Moscova”, „distanţare”, „dizidenţă”, „strategie de securitate”, „independență”, „autonomie”, „linie independentă” sau „linie autonomă” şi se concentrează – dintr-o perspectivă obiectivistă – asupra condiţiilor externe care au permis schimbarea.  Construind un cadru teoretic original, acest studiu deschide noi perspective de cercetare (analizare, explicare și interpretare) a relațiilor dintre București și Moscova, dar și a rolului pe care îl pot avea convingerile și percepțiile liderilor în materie de politică externă, în general. Lucrarea poate fi, totodată, un punct de plecare în explicarea relaţiei neobişnuite care există astăzi între România şi Federaţia Rusă.

Despre carte am vorbit puțin aici cu Mircea Stanescu.

 

„Un fascism mare într-o țară mică”. Întoarcerea la arhive

Recenzie: Traian Sandu, Istoria Gărzii de Fier. Un fascism românesc, Chișinău, Cartier, 2019, 480 pp.

În perioada interbelică și a războiului care a urmat, au existat partide sau mișcări fasciste în aproape toate statele europene. Partidul Național Italian (1921-1943), Partidul Muncitoresc Național-Socialist German (Partidul Nazist, 1920-1945), Partidul Crucilor cu Săgeți în Ungaria (1935-1937, 1939-1945), Uniunea Națională în Portugalia (1930-1974), Falanga Spaniolă (1933-1975), Mișcarea Revoluționară Croată (1929-1945), Uniunea Națională în Norvegia (1933-1945), Uniunea Britanică a Fasciștilor (1932-1940), Crucea de Foc în Franța (1924-1936) sau Garda de Fier în România (1927-1941) sunt doar câteva exemple. Continue reading

De unde venim şi încotro ne îndreptăm? ,,În şalvari şi cu işlic…”, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, ,,În şalvari şi cu işlic: Biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea”, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Humanitas, 2011

salvariPublicat pentru prima dată în 2004, volumul ,,În şalvari şi cu işlic: Biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea” i-a adus autoarei, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, o serie de importante premii, între care premiul Prometeus al revistei România Literară, premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române sau premiul de debut al Uniunii Scriitorilor. Continue reading

Review on Elena Dragomir, “Romania’s participation in the Agricultural Conference in Moscow, 2-3 February 1960”

Elena Dragomir, “Romania’s participation in the Agricultural Conference in Moscow, 2-3 February 1960.”  Cold War History 13:3 (August 2013):331-351.  DOI:  10.1080/14682745.2013.768068.

Review by Mihai Croitor, Babeş-Bolyai University, Romania

Initially published on H-Diplo. Continue reading

Suvi Kansikas: Socialist Countries Face the European Community. Soviet Bloc Controversies over the East-West Trade

Suvi's book

My friend and former colleague from the University of Helsinki recently published her first author-book, based on her PhD thesis.

Socialist Countries Face the European Community. Soviet Bloc Controversies over the East-West Trade, Peter Lang Edition, 2014, 226 pages, ISBN: 978-3-631-64802-5 (print), E-ISBN: 978-3-653-03669-5 (e-book).

Continue reading

Cold War Perceptions

My PhD thesis was published by Cambridge Scholars Publishing: Cold War Perceptions. Romania’s policy change towards the USSR, 1960-1964.

This book investigates Romania’s early 1960s change in policy towards the Soviet Union, focusing on two questions in particular: namely, what actually changed and why this change occurred. Continue reading

Apariţie editorială. Relaţiile România-U.R.S.S.-Iugoslavia, 1954-1964

Mihai Croitor & Sanda Borşa,Triunghiul suspiciunii. Gheorghiu-Dej, Hruşciov şi Tito, 1954-1964, Cluj-Napoca, Mega, 2014, 244 pagini (vol. I),  540 de pagini (vol. al II-lea).

Continue reading

Corespondenţa dintre Hruşciov şi Gheorghiu-Dej din martie-iunie 1963

Am scris anterior despre schimbul de scrisori dintre Hruşciov şi Gheorghiu-Dej, din martie-iunie 1963. Am prezentat această corespondenţă (pe scurt) într-un articol recent publicat de Magazin Istoric (decembrie 2013). Continue reading…