Recenzie: Documentele reeducării, editor Mircea Stănescu, editura Vicovia, Bacău, 2013-2018

Documentele reeducării, editor Mircea Stănescu, editura Vicovia, Bacău, volumul I – 2013, volumul II – 2018

În domeniul istoriei detenției comuniste românești, în care subsumăm și înfiorătoarea „reeducare” de tip Pitești, Mircea Stănescu este, în opinia mea, cea mai autorizată voce și cel mai important specialist contemporan. Bazându-și studiile pe minuțioase și îndelungi cercetări în arhivele Securității, ale CNSAS sau ale Partidului Comunist Român, pe zeci și zeci de interviuri și discuții cu foști deținuți politici, dar și pe memoriile acestora, Mircea Stănescu a putut propune literaturii istorice contemporane o interpretare originală și convingătoare. Și, poate înainte de orice, a făcut (și face) cu mijloacele sale dreptate deținuților politici, cei cărora, în numele binelui social comun, statul român comunist, prin uneltele sale trecătoare, le-a provocat suferințe pe care noi nu ni le putem poate reprezenta în adevărata lor monstruozitate, chiar dacă citim și ascultăm despre ele. 

Noul guvern de tehnocrați și scandalul de la Academie

Noul vicepremier al României, Vasile Dâncu, „un reputat sociolog și profesor universitar”, a făcut parte din comisia care în primăvara lui 2014 a selectat grupul țintă în proiectul POSDRU  „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi post-doctorale” (POSDRU/159/1.5/S/141086).

Felul în care a fost organizat acest concurs de către Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții (ICCV) împreună cu partenerii săi a fost contestat puternic încă de atunci, inclusiv de mine.

Cold War Perceptions

My PhD thesis was published by Cambridge Scholars Publishing: Cold War Perceptions. Romania’s policy change towards the USSR, 1960-1964.

This book investigates Romania’s early 1960s change in policy towards the Soviet Union, focusing on two questions in particular: namely, what actually changed and why this change occurred.

Apariţie editorială. Relaţiile România-U.R.S.S.-Iugoslavia, 1954-1964

Mihai Croitor & Sanda Borşa,Triunghiul suspiciunii. Gheorghiu-Dej, Hruşciov şi Tito, 1954-1964, Cluj-Napoca, Mega, 2014, 244 pagini (vol. I),  540 de pagini (vol. al II-lea).

Cold War perceptions: Romania’s policy change towards the USSR, 1960-1964

Elena Dragomir, Cold War Perceptions: Romania’s policy change towards the Soviet Union, 1960-1964, Helsinki University Printing House, Helsinki 2014

Dragomir_cover ISBN 978-952-10-9682-2 (paperback)

ISBN 978-952-10-9683-9 (PDF)

Full record available here.

This publication is copyrighted. You may download, display and print it for Your personal use. Commercial use is prohibited.  

Volum de documente: Consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Bucureşti, 24-26 iunie 1960

„La Bucureşti s-a scris sciziune: Consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti din iunie 1960”, Cluj-Napoca, Mega, 2013, 466 de pagini.

În istoria Războiului Rece, divergenţele dintre Uniunea Sovietică şi China sau dintre Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi Partidul Comunist Chinez constituie unul dintre cele mai studiate subiecte[1], controversele nefiind puţine.[2] Rolul României şi al Partidului Muncitoresc Român (din 1965 Partidul Comunist Român) în disputele sino-sovietice s-a aflat adesea în atenţia cercetătorilor, inclusiv a celor români. În ultimii ani, istoriografia noastră s-a îmbogăţit atât cu studii istorice, cât şi cu volume de documente despre rolul şi locul României şi al P.M.R./P.C.R. în cearta dintre liderii de la Moscova şi cei de la Beijing.

Ce ne aşteaptă?

Cred că pentru oricare dintre noi este limpede că la un moment dat un cutremur mare va zgudui România. Întrebarea nu este dacă se va petrece, ci când se va petrece. Şi, pentru că nimeni nu poate încă să prevadă aşa ceva, firesc ar fi să fim pregătiţi, să ne aşteptăm să se petreacă mâine sau poate chiar azi şi să acţionăm în consecinţă. Ce s-a petrecut în trecut, adică experienţa şi istoria, ne arată că nu avem niciun motiv de optimism din acest punct de vedere.     

Din culisele unui summit uitat: Viena, 1961

Un nou volum de documente a văzut recent lumina tiparului — Mihai Croitor, Sanda Borşa, Viena 1961: Din culisele unui summit uitat, Mega, Cluj, 2013, 174 de pagini.

Pe 3 şi 4 iunie 1961, Nikita Sergheevici Hruşciov (prim-secretar al Comitetutui Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi preşedintele Consiliului de Miniştri al URSS) a purtat o serie de discuţii cu John Fitzgerald Keneddy (proaspătul preşedinte al SUA). Pe agenda întâlnirii s-au aflat – în cuvintele lui Kennedy – „problemele care prezintă un interes nemijlocit pentru Statele Unite şi pentru Uniunea Sovietică, dar şi principalele probleme internaţionale nereglementate care afectează relaţiile noastre”.[1]

Apariţie editorială: Nicolae Brînzeu şi dosarul din Arhiva CNSAS

Apariţie editorială: Nicolae Brînzeu şi dosarul din Arhiva CNSAS 

de Claudia Dărăban

Sergiu Soica, „Nicolae Brînzeu şi dosarul din Arhiva CNSAS. Povestea unui eroism discret”, editura Galaxia Gutenberg, Târgul Lăpuş, 2013, 408 pagini.

Cartea urmăreşte destinul postbelic al lui Nicolae Brînzeu, un preot greco-catolic din Episcopia de Lugoj, aşa cum este el înfăţişat prin dosarul existent în Arhiva CNSAS. Pe 28 octombrie 1948, alături de elitele Bisericii Greco-Catolice, era arestat şi Nicolae Brînzeu, cel care condusese Episcopia de Lugoj, în locul Episcopului. 

Larry Watts şi Planul Valev: o singură notă de lectură

În deja faimoasa lucrare Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România (Editura Rao, 2012, 800 de pagini ), Larry Watts scrie la pagina 249 că Planul Valev a fost „acerb criticat” în timpul Şedinţei Plenare a CC a PMR din aprilie 1964 – cea care s-a încheiat cu adoptarea vestitei „Declaraţii de independenţă” faţă de Moscova.[1] Cu încăpăţânare şi hotărâre, am citit şi recitit întreaga stenogramă a celor opt zile de Plenară (15-22 aprilie 1964)[2], dar nu am reuşit să găsesc nici măcar o singură referire la Planul Valev. Atât!

---

[1] Din păcate, nu reiese din volum ce sursa a folosit Watts când a scris aşa ceva.

[2] Publicată în Florian Banu, Liviu Ţăranu, Aprilie 1964. ‘Primăvara de la Bucureşti’. Cum s-a adoptat ‘Declaraţia de independenţă’ a României, Bucureşti, Enciclopedică, 2004