Nicio dispută în „Trecuturi în dispută”. Sau despre un titlu înșelător

Recenzie: Eleonora-Maria Popa, „Trecuturi în dispută. Regimul comunist din România în literatura istorică din perioada 1990-2015”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2020, 307 pagini.

Sub semnătura Eleonorei-Mariei Popa, la editura Argonaut din Cluj-Napoca, a apărut recent volumul „Trecuturi în dispută. Regimul comunist din România în literatura istorică din perioada 1990-2015”. Lucrarea are la bază teza de doctorat susținută de autoare în anul 2018 la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia.

Supratitlul („Trecuturi în dispută”) sugerează că lucrarea ar fi legată de disputele din istoriografia dedicată regimului comunist, că ar exista „trecuturi” pe care autorii le dispută. Subtitlul („Regimul comunist din România în literatura istorică din perioada 1990-2015”) sugerează că obiectul studiului este „literatura istorică”, adică literatura de specialitate, științifică, specifică domeniului științific istorie, publicată între 1990 și 2015, pe tema „regimului comunist”.  Am fi îndreptățiți, așadar, să ne așteptăm la o carte despre controversele istoriografice privitoare la regimul comunist din România. Din păcate, așa cum se poate vedea cu ușurință încă de la primele pagini, conținutul nu justifică nicicum titlul incitant. Continue reading

Intelectualii în slujba lui Ceaușescu. Sau despre „nefericitul amestec dintre știință și politică”

Recenzie: Cosmin Popa, Intelectualii lui Ceaușescu și Academia de Științe Sociale și Politice (1970-1989), Litera, București, 2018, 352 p.

Problema rolului intelectualului în societate a fost dintotdeauna complicată. Pentru unii, intelectualul este persoana care deține, prin educație și instrucție, cunoaștere într-un anumit domeniu științific și care, prin activitatea sa, fie menține domeniul la nivelul existent, fie contribuie la dezvoltarea acestuia. Pentru alții, pe lângă cunoașterea propriului domeniu științific, intelectualul trebuie să posede cultură și virtuți morale precum cinste, onestitate, altrusim, respect pentru adevăr, pentru muncă și pentru semeni, trebuie să fie un exemplu pentru societate și să-și asume datoria morală de a educa masele. Continue reading

Romania si pericolul sovietic – O carte

La editura Humanitas a apărut recent  în format electronic Pericolul sovietic: Perceptii si relații româno-sovietice în România postbelica.

Având în centrul său perioada de început a anilor ’60, când politica României faţă de Uniunea Sovietică a suferit o anumită transformare, această lucrare tratează două întrebări fundamentale: de ce s-a produs și în ce a constat această schimbare.  Istoriografia domeniului descrie acest proces cu termeni precum „detaşare de Moscova”, „distanţare”, „dizidenţă”, „strategie de securitate”, „independență”, „autonomie”, „linie independentă” sau „linie autonomă” şi se concentrează – dintr-o perspectivă obiectivistă – asupra condiţiilor externe care au permis schimbarea.  Construind un cadru teoretic original, acest studiu deschide noi perspective de cercetare (analizare, explicare și interpretare) a relațiilor dintre București și Moscova, dar și a rolului pe care îl pot avea convingerile și percepțiile liderilor în materie de politică externă, în general. Lucrarea poate fi, totodată, un punct de plecare în explicarea relaţiei neobişnuite care există astăzi între România şi Federaţia Rusă.

Despre carte am vorbit puțin aici cu Mircea Stanescu.

 

Educaţia de ieri şi de azi. Studiu de caz: Elena Farago

Cine nu a auzit de „Căţeluşul şchiop”, de „Gândăcelul”, de „Bondarul leneş”, de „Sfatul degetelor”, de „Motanul pedepsit”, de „Tanu” şi de multe alte poezii ale Elenei Farago? Cine nu a învăţat în copilăria mai fragedă sau mai puţin fragedă pe de rost aceste poezii? Cine nu a citit propriilor copii aceste versuri? Cine nu le-a auzit recitate la serbarea de la grădiniţă sau de la şcoală? Cred că foarte puţini dintre noi.

Am o nepoţică ce va împlini peste vreo două luni trei ani. Este mare amatoare de poveşti şi poezii citite de oricine. Ieri mi-a venit şi mie încă o dată rândul. Copilul şi-a ales din raft Căţeluşul şchiop şi alte poezii, Editura Roxel Cart, Bucureşti, 2011, 48 de pagini (ediţia a doua, ilustraţii de Dana Popescu). Am avut astfel ocazia să-mi amintesc cât de nepotrivite sunt astăzi multe dintre versurile Elenei Farago, cât de rău pot ele face copiilor noştri.   Continue reading