De unde venim şi încotro ne îndreptăm? ,,În şalvari şi cu işlic…”, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, ,,În şalvari şi cu işlic: Biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea”, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Humanitas, 2011

salvariPublicat pentru prima dată în 2004, volumul ,,În şalvari şi cu işlic: Biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea” i-a adus autoarei, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, o serie de importante premii, între care premiul Prometeus al revistei România Literară, premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române sau premiul de debut al Uniunii Scriitorilor. Continue reading

Review on Elena Dragomir, “Romania’s participation in the Agricultural Conference in Moscow, 2-3 February 1960”

Elena Dragomir, “Romania’s participation in the Agricultural Conference in Moscow, 2-3 February 1960.”  Cold War History 13:3 (August 2013):331-351.  DOI:  10.1080/14682745.2013.768068.

Review by Mihai Croitor, Babeş-Bolyai University, Romania

Initially published on H-Diplo. Continue reading

Sofi Oksanen şi „Ziua când au dispărut porumbeii”. O recenzie

Sofi Oksanen, „Ziua când au dispărut porumbeii”, Polirom, 2013.

O dublă dezamăgire însoţeşte această lectură. Prima ţine de performanţa scriitoarei. Cea de-a doua este legată de traducerea stângace, pe care totuşi Polirom a considerat de cuviinţă să o publice. Continue reading

Istoria programului nuclear al României comuniste: o contribuţie

Recenzie: Eliza Gheorghe, „Atomic Maverick: Romania’s negotiations for nuclear technology, 1964-1970”, in Cold War History, Volume 13, Number 3, August 2013, 372-392.

România s-a arătat interesată să achiziţioneze tehnologie nucleară pentru scopuri civile încă din anii 1950, dar Uniunea Sovietică nu s-a grăbit deloc să i le furnizeze. În consecinţă, liderii români au apelat la o gama largă de tactici de persuasiune, mergând de la încercări de captare a bunăvoinţei Moscovei (prin invocarea „generozităţii” Uniunii Sovietice), până la argumente de tip ofensiv, precum deplângerea faptului că URSS ar fi „exploatat” România.  Continue reading

Gheorghe Gheorghiu-Dej şi geneza Declaraţiei din Aprilie 1964: un volum de documente

La începutul anilor 2000, într-un volum de documente, Mihai Retegan publica, între altele, stenogramele discuţiilor româno-sovietice, purtate în aprilie-mai 1963 pe tema integrării Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) sau pe tema relaţiilor dintre Moscova şi Beijing[1]. O discuţie în acest sens a avut loc pe 2 aprilie 1963[2] între, pe de o parte, A.I. Andropov, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (CC al PCUS), I.K.Jagalin, ambasadorul sovietic la Bucureşti, şi E.D.Karpişcenko (din aparatul CC al PCUS), reprezentând Uniunea Sovietică, şi, pe de alta, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceaușescu, Alexandru Bârlădeanu, Emil Bodnăraș, Ghisela Vass şi Andrei Păcuraru, reprezentând România. Continue reading

Aviaţia Română în Războiul pentru Basarabia: Grupul 7 Vânătoare de la Prut la Odessa, iunie-octombrie 1941

Acceptând un ultimatum sovietic, pe 28 iunie 1940, România pierdea Basarabia şi Nordul Bucovinei.  Un an mai târziu, pe 22 iunie 1941, românii se alăturau Germaniei în atacul împotriva Uniunii Sovietice. Teritoriile pierdute sunt rapid recuperate, ofensiva fiind apoi continuată dincolo de Nistru.

Deşi despre participarea României la războiul împotriva Uniunii Sovietice s-a scris foarte mult, o monografie dedicată participării aviaţiei militare române la campania din est din anul 1941 încă nu fusese produsă. Această absenţă din istoria noastră a fost reparată însă de o cartea apărută anul trecut (2012) la Editura Militară din Bucureşti, sub semnătura lui Sorin Turturică, anume Cruciaţi ai înălţimilor. Grupul 7 Vânătoare de la Prut la Odessa, iunie-octombrie 1941 (300 de pagini). Continue reading

Ei erau curajoşi, ele doar inconştiente

,,Vezi-ţi, domnişoară, de treabă, dacă eşti şcolăriţă 

sau de funcţie, dacă eşti angajată  pe undeva!

O tânără tocmai a fost trimisă la plimbare… Cuvintele de mai sus aparţin unui bărbat politicos, dar cu şcoala vieţii. Îngăduitor, dar exasperat. Şi, sincer, avea dreptate: femeile României interbelice merseseră prea departe cu emanciparea. Doreau, nici mai mult, nici mai puţin, să piloteze avioane sau să sară cu paraşuta. Să facă ceea ce doar unii bărbaţi – cei adevăraţi – îndrăzneau! Desigur, era o diferenţă, clară ca lumina zilei: ei erau curajoşi, ele doar inconştiente.” 

Aşa începe cartea despre care scriu astăzi: Sorin Turturică, „Aviatoarele României. Din înaltul cerului în beciurile Securităţii”, Editura Militară, Bucureşti, 2013, 208 pagini.

Continue reading