Cold War Perceptions

My PhD thesis was published by Cambridge Scholars Publishing: Cold War Perceptions. Romania’s policy change towards the USSR, 1960-1964.

This book investigates Romania’s early 1960s change in policy towards the Soviet Union, focusing on two questions in particular: namely, what actually changed and why this change occurred. Continue reading

Hotel Intercontinental in Bucharest: competitive advantage for the socialist tourist industry in Romania

Hotel Intercontinental Bucuresti

Hotel Intercontinental in Bucharest

In August 2014, Routledge published Competition in Socialist Society, a book of essays edited by Katalin Miklóssy and Melanie Ilic. The book explores how the concept of competition, which is usually associated with market economies, operated under state socialism in the Soviet Union and Eastern Europe, where the socialist system, based on command economic planning and state-centred control over society, was supposed to emphasise co-operation, rather than competitive mechanisms.

Continue reading

Crearea CAER văzută din arhivele românești

The creation of the CMEA as seen from the Romanian archives

(For English see below!) coverRecent am publicat în jurnalul Historical Research un articol intitiulat The creation of the Council for Mutual Economic Assistance as seen from the Romanian archives. El dezvoltă o teză pe care am prezentat-o pentru prima data într-un articol publicat în 2012 în Journal of Cold War Studies, potrivit căreia România a fost unul dintre inițiatorii fondării CAER. Continue reading

O demisie la ICCV… Dar nu una de onoare…

Umblă vorba prin târg că domnul profesor universitar doctor Cătălin Zamfir şi-ar fi dat demisia din funcţia de director al proiectului POSDRU „PLURI ȘI INTERDISCIPLINARITATE ÎN PROGRAME DOCTORALE ȘI POSTDOCTORALE” (POSDRU/159/1.5/S/141086), proiect de numele căruia se leagă un imens scandal despre care am scris şi eu, dar şi România Liberă, Ziua News, Ziare.com, Realitatea.net şi alţii pe diferite bloguri. Continue reading

Reacţie solidară împotriva abuzurilor de la ICCV, unul dintre institutele Academiei Române

Scriam acum câteva zile despre simulacrul de concurs pe care l-a coordonat Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române, în calitate de beneficiar, cu colaborarea instituţiilor partenere în acest proiect: Institutul de Sociologie (IS) şi Institutul de Economie Naţională (IEN) ale Academiei Române, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti (UNEFS) şi Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANI), în vederea acordării de burse post-doctorale prin proiectul „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi post-doctorale” (POSDRU/159/1.5/S/141086). Continue reading

Un simulacru de concurs la ACADEMIA ROMÂNĂ

De ani de zile, mediile universitare şi de cercetare din România sunt acaparate de discursul meritocraţiei. „Dacă eşti foarte bun, dacă propui un proiect foarte bun, atunci este absolut sigur că în calitatea ta de tânar cercetător sau de tânăr doctor vei obţine finanţare pentru proiectele tale. Numai leneşii, numai incompetenţii se vaită de pe margine că sistemul este construit prost şi accesibil doar celor cu pile şi relaţii.” Am avut ocazia în nenumărate rânduri să asist la asemenea discuţii şi tot de atâtea ori am fost certată public pentru determinarea cu care am spus că teoria sună foarte frumos, dar că practica ne omoară. Domnul Adrian Curaj însuşi mi-a explicat acum câţiva ani, la o conferinţă, cât de mult mă înşel. Am astăzi o dovadă limpede că practica ne omoară.

Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii al Academiei Române (ICCV) este beneficiarul şi coordonatorul unui proiect POSDRU, pe care îl derulează în parteneriat cu Institutul de Sociologie (IS), Institutul de Economie Națională (IEN), Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București (UNEFS), Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANI).   Continue reading

Cold War perceptions: Romania’s policy change towards the USSR, 1960-1964

Elena Dragomir, Cold War Perceptions: Romania’s policy change towards the Soviet Union, 1960-1964, Helsinki University Printing House, Helsinki 2014

Dragomir_cover ISBN 978-952-10-9682-2 (paperback)

ISBN 978-952-10-9683-9 (PDF)

Full record available here.

This publication is copyrighted. You may download, display and print it for Your personal use. Commercial use is prohibited.   Continue reading

Corespondenţa dintre Hruşciov şi Gheorghiu-Dej din martie-iunie 1963

Am scris anterior despre schimbul de scrisori dintre Hruşciov şi Gheorghiu-Dej, din martie-iunie 1963. Am prezentat această corespondenţă (pe scurt) într-un articol recent publicat de Magazin Istoric (decembrie 2013). Continue reading…

 

 

Volum de documente: Consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Bucureşti, 24-26 iunie 1960

„La Bucureşti s-a scris sciziune: Consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti din iunie 1960”, Cluj-Napoca, Mega, 2013, 466 de pagini.

În istoria Războiului Rece, divergenţele dintre Uniunea Sovietică şi China sau dintre Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi Partidul Comunist Chinez constituie unul dintre cele mai studiate subiecte[1], controversele nefiind puţine.[2] Rolul României şi al Partidului Muncitoresc Român (din 1965 Partidul Comunist Român) în disputele sino-sovietice s-a aflat adesea în atenţia cercetătorilor, inclusiv a celor români. În ultimii ani, istoriografia noastră s-a îmbogăţit atât cu studii istorice, cât şi cu volume de documente despre rolul şi locul României şi al P.M.R./P.C.R. în cearta dintre liderii de la Moscova şi cei de la Beijing. Continue reading

Istoria programului nuclear al României comuniste: o contribuţie

Recenzie: Eliza Gheorghe, „Atomic Maverick: Romania’s negotiations for nuclear technology, 1964-1970”, in Cold War History, Volume 13, Number 3, August 2013, 372-392.

România s-a arătat interesată să achiziţioneze tehnologie nucleară pentru scopuri civile încă din anii 1950, dar Uniunea Sovietică nu s-a grăbit deloc să i le furnizeze. În consecinţă, liderii români au apelat la o gama largă de tactici de persuasiune, mergând de la încercări de captare a bunăvoinţei Moscovei (prin invocarea „generozităţii” Uniunii Sovietice), până la argumente de tip ofensiv, precum deplângerea faptului că URSS ar fi „exploatat” România.  Continue reading