Corespondenţa dintre Hruşciov şi Gheorghiu-Dej din martie-iunie 1963

Am scris anterior despre schimbul de scrisori dintre Hruşciov şi Gheorghiu-Dej, din martie-iunie 1963. Am prezentat această corespondenţă (pe scurt) într-un articol recent publicat de Magazin Istoric (decembrie 2013). Continue reading…

 

 

Volum de documente: Consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Bucureşti, 24-26 iunie 1960

„La Bucureşti s-a scris sciziune: Consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti din iunie 1960”, Cluj-Napoca, Mega, 2013, 466 de pagini.

În istoria Războiului Rece, divergenţele dintre Uniunea Sovietică şi China sau dintre Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi Partidul Comunist Chinez constituie unul dintre cele mai studiate subiecte[1], controversele nefiind puţine.[2] Rolul României şi al Partidului Muncitoresc Român (din 1965 Partidul Comunist Român) în disputele sino-sovietice s-a aflat adesea în atenţia cercetătorilor, inclusiv a celor români. În ultimii ani, istoriografia noastră s-a îmbogăţit atât cu studii istorice, cât şi cu volume de documente despre rolul şi locul României şi al P.M.R./P.C.R. în cearta dintre liderii de la Moscova şi cei de la Beijing. Continue reading

Istoria programului nuclear al României comuniste: o contribuţie

Recenzie: Eliza Gheorghe, „Atomic Maverick: Romania’s negotiations for nuclear technology, 1964-1970”, in Cold War History, Volume 13, Number 3, August 2013, 372-392.

România s-a arătat interesată să achiziţioneze tehnologie nucleară pentru scopuri civile încă din anii 1950, dar Uniunea Sovietică nu s-a grăbit deloc să i le furnizeze. În consecinţă, liderii români au apelat la o gama largă de tactici de persuasiune, mergând de la încercări de captare a bunăvoinţei Moscovei (prin invocarea „generozităţii” Uniunii Sovietice), până la argumente de tip ofensiv, precum deplângerea faptului că URSS ar fi „exploatat” România.  Continue reading

Din culisele unui summit uitat: Viena, 1961

Un nou volum de documente a văzut recent lumina tiparului — Mihai Croitor, Sanda Borşa, Viena 1961: Din culisele unui summit uitat, Mega, Cluj, 2013, 174 de pagini.

Pe 3 şi 4 iunie 1961, Nikita Sergheevici Hruşciov (prim-secretar al Comitetutui Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi preşedintele Consiliului de Miniştri al URSS) a purtat o serie de discuţii cu John Fitzgerald Keneddy (proaspătul preşedinte al SUA). Pe agenda întâlnirii s-au aflat – în cuvintele lui Kennedy – „problemele care prezintă un interes nemijlocit pentru Statele Unite şi pentru Uniunea Sovietică, dar şi principalele probleme internaţionale nereglementate care afectează relaţiile noastre”.[1] Continue reading

Perceptions of Social Security in Communist Romania

1. The Communist Crisis in Romania

In 1947 Romania was the last monarchy within the new Soviet sphere of influence. However, on 30 December 1947 King Michael was forced to abdicate. On the same day, the Communists proclaimed the Romanian People’s Republic, and from 1947 to 1989 Romania was under Communist control. From the late 1970s, in many countries of the Eastern bloc, including the USSR, dissident ‘movements’ began to develop – partly as a consequence of the Helsinki Process. During the next decade, two other phenomena, glasnost and perestroika, brought new significant changes to Eastern Europe. However, in this changing socialist world, the Communist regime in Romania remained unreformed. Moreover, in the late 1970s and early 1980s, Ceausescu decided to pay Romania’s Western loans and to build a series of colossal and extremely expensive architectural projects, such as the House of the Republic. Consequently, after a few years, Romania faced a dramatic shortage of consumer goods, and, in 1984, large-scale food rationing was reintroduced – after more than twenty years. Thus, during the 1980s, Romania had the lowest standard of living in Europe (Albania excluded), and misery spread across the entire country, since not only food was rationed, but also hot and cold water, electricity and methane gas. Continue reading

Apariţie editorială: Nicolae Brînzeu şi dosarul din Arhiva CNSAS

Guest-Post1Apariţie editorială: Nicolae Brînzeu şi dosarul din Arhiva CNSAS 

de Claudia Dărăban

Sergiu Soica, „Nicolae Brînzeu şi dosarul din Arhiva CNSAS. Povestea unui eroism discret”, editura Galaxia Gutenberg, Târgul Lăpuş, 2013, 408 pagini.

Cartea urmăreşte destinul postbelic al lui Nicolae Brînzeu, un preot greco-catolic din Episcopia de Lugoj, aşa cum este el înfăţişat prin dosarul existent în Arhiva CNSAS. Pe 28 octombrie 1948, alături de elitele Bisericii Greco-Catolice, era arestat şi Nicolae Brînzeu, cel care condusese Episcopia de Lugoj, în locul Episcopului.  Continue reading

Arhivele şi istoria Bisericii Baptiste din România

Aşa cum scriam anterior, participând la conferinţa „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”, am avut ocazia să aflu date interesante şi mai puţin cunoscute privitoare la accesul în unele arhive bisericeşti din România. Cu aceeaşi ocazie, Dr. Marius Silveșan (Institutul Teologic Baptist din București) a susţinut o comunicare intitulată „Reconstituirea istoriei baptiștilor sub comunism, pe baza documentelor de arhivă. Un demers necesar”. Continue reading

Larry Watts şi Planul Valev: o singură notă de lectură

foto: http://cs.ucsb.eduÎn deja faimoasa lucrare Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România (Editura Rao, 2012, 800 de pagini ), Larry Watts scrie la pagina 249 că Planul Valev a fost „acerb criticat” în timpul Şedinţei Plenare a CC a PMR din aprilie 1964 – cea care s-a încheiat cu adoptarea vestitei „Declaraţii de independenţă” faţă de Moscova.[1] Cu încăpăţânare şi hotărâre, am citit şi recitit întreaga stenogramă a celor opt zile de Plenară (15-22 aprilie 1964)[2], dar nu am reuşit să găsesc nici măcar o singură referire la Planul Valev. Atât!


[1] Din păcate, nu reiese din volum ce sursa a folosit Watts când a scris aşa ceva.

[2] Publicată în Florian Banu, Liviu Ţăranu, Aprilie 1964. ‘Primăvara de la Bucureşti’. Cum s-a adoptat ‘Declaraţia de independenţă’ a României, Bucureşti, Enciclopedică, 2004

Gheorghe Gheorghiu-Dej şi geneza Declaraţiei din Aprilie 1964: un volum de documente

La începutul anilor 2000, într-un volum de documente, Mihai Retegan publica, între altele, stenogramele discuţiilor româno-sovietice, purtate în aprilie-mai 1963 pe tema integrării Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) sau pe tema relaţiilor dintre Moscova şi Beijing[1]. O discuţie în acest sens a avut loc pe 2 aprilie 1963[2] între, pe de o parte, A.I. Andropov, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (CC al PCUS), I.K.Jagalin, ambasadorul sovietic la Bucureşti, şi E.D.Karpişcenko (din aparatul CC al PCUS), reprezentând Uniunea Sovietică, şi, pe de alta, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceaușescu, Alexandru Bârlădeanu, Emil Bodnăraș, Ghisela Vass şi Andrei Păcuraru, reprezentând România. Continue reading

Arhivele Bisericii Greco-Catolice din România

Accesul la arhivele Bisericii/Bisericilor din România reprezintă un subiect relativ controversat. Într-un comentariu la unul dintre articolele mele anterioare, George Damian nota, de exemplu, că „accesul în arhivele Bisericii Ortodoxe Române este practic imposibil”. Cine are acces la arhivele Bisericilor din România, în ce condiţii poate cineva cerceta documente din arhivele bisericeşti sau unde se află aceste arhive sunt întrebări dificil de abordat. Cel mai bine ştiu să răspundă cercetătorii, istoricii sau studenţii care au încercat în fapt să intre în aceste arhive.

Participând la conferinţa „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi desfăşurată pe 23 august 2013, am avut ocazia de a audia comunicările unor istorici şi cercetători care au abordat inclusiv tema accesului în arhivele diverselor Biserici din România şi care au efectuat cercetare în aceste arhive, dovedind că nu este imposibil, dar nici uşor. Începând cu acest articol, voi prezenta pe scurt informaţii pe care le-am aflat cu această ocazie.   Continue reading