Apariţie editorială: Nicolae Brînzeu şi dosarul din Arhiva CNSAS

Guest-Post1Apariţie editorială: Nicolae Brînzeu şi dosarul din Arhiva CNSAS 

de Claudia Dărăban

Sergiu Soica, „Nicolae Brînzeu şi dosarul din Arhiva CNSAS. Povestea unui eroism discret”, editura Galaxia Gutenberg, Târgul Lăpuş, 2013, 408 pagini.

Cartea urmăreşte destinul postbelic al lui Nicolae Brînzeu, un preot greco-catolic din Episcopia de Lugoj, aşa cum este el înfăţişat prin dosarul existent în Arhiva CNSAS. Pe 28 octombrie 1948, alături de elitele Bisericii Greco-Catolice, era arestat şi Nicolae Brînzeu, cel care condusese Episcopia de Lugoj, în locul Episcopului.  Continue reading

Arhivele şi istoria Bisericii Baptiste din România

Aşa cum scriam anterior, participând la conferinţa „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”, am avut ocazia să aflu date interesante şi mai puţin cunoscute privitoare la accesul în unele arhive bisericeşti din România. Cu aceeaşi ocazie, Dr. Marius Silveșan (Institutul Teologic Baptist din București) a susţinut o comunicare intitulată „Reconstituirea istoriei baptiștilor sub comunism, pe baza documentelor de arhivă. Un demers necesar”. Continue reading

Gheorghe Gheorghiu-Dej şi geneza Declaraţiei din Aprilie 1964: un volum de documente

La începutul anilor 2000, într-un volum de documente, Mihai Retegan publica, între altele, stenogramele discuţiilor româno-sovietice, purtate în aprilie-mai 1963 pe tema integrării Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) sau pe tema relaţiilor dintre Moscova şi Beijing[1]. O discuţie în acest sens a avut loc pe 2 aprilie 1963[2] între, pe de o parte, A.I. Andropov, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (CC al PCUS), I.K.Jagalin, ambasadorul sovietic la Bucureşti, şi E.D.Karpişcenko (din aparatul CC al PCUS), reprezentând Uniunea Sovietică, şi, pe de alta, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceaușescu, Alexandru Bârlădeanu, Emil Bodnăraș, Ghisela Vass şi Andrei Păcuraru, reprezentând România. Continue reading

Aviaţia Română în Războiul pentru Basarabia: Grupul 7 Vânătoare de la Prut la Odessa, iunie-octombrie 1941

Acceptând un ultimatum sovietic, pe 28 iunie 1940, România pierdea Basarabia şi Nordul Bucovinei.  Un an mai târziu, pe 22 iunie 1941, românii se alăturau Germaniei în atacul împotriva Uniunii Sovietice. Teritoriile pierdute sunt rapid recuperate, ofensiva fiind apoi continuată dincolo de Nistru.

Deşi despre participarea României la războiul împotriva Uniunii Sovietice s-a scris foarte mult, o monografie dedicată participării aviaţiei militare române la campania din est din anul 1941 încă nu fusese produsă. Această absenţă din istoria noastră a fost reparată însă de o cartea apărută anul trecut (2012) la Editura Militară din Bucureşti, sub semnătura lui Sorin Turturică, anume Cruciaţi ai înălţimilor. Grupul 7 Vânătoare de la Prut la Odessa, iunie-octombrie 1941 (300 de pagini). Continue reading

Arhivele Bisericii Greco-Catolice din România

Accesul la arhivele Bisericii/Bisericilor din România reprezintă un subiect relativ controversat. Într-un comentariu la unul dintre articolele mele anterioare, George Damian nota, de exemplu, că „accesul în arhivele Bisericii Ortodoxe Române este practic imposibil”. Cine are acces la arhivele Bisericilor din România, în ce condiţii poate cineva cerceta documente din arhivele bisericeşti sau unde se află aceste arhive sunt întrebări dificil de abordat. Cel mai bine ştiu să răspundă cercetătorii, istoricii sau studenţii care au încercat în fapt să intre în aceste arhive.

Participând la conferinţa „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi desfăşurată pe 23 august 2013, am avut ocazia de a audia comunicările unor istorici şi cercetători care au abordat inclusiv tema accesului în arhivele diverselor Biserici din România şi care au efectuat cercetare în aceste arhive, dovedind că nu este imposibil, dar nici uşor. Începând cu acest articol, voi prezenta pe scurt informaţii pe care le-am aflat cu această ocazie.   Continue reading

Ei erau curajoşi, ele doar inconştiente

,,Vezi-ţi, domnişoară, de treabă, dacă eşti şcolăriţă 

sau de funcţie, dacă eşti angajată  pe undeva!

O tânără tocmai a fost trimisă la plimbare… Cuvintele de mai sus aparţin unui bărbat politicos, dar cu şcoala vieţii. Îngăduitor, dar exasperat. Şi, sincer, avea dreptate: femeile României interbelice merseseră prea departe cu emanciparea. Doreau, nici mai mult, nici mai puţin, să piloteze avioane sau să sară cu paraşuta. Să facă ceea ce doar unii bărbaţi – cei adevăraţi – îndrăzneau! Desigur, era o diferenţă, clară ca lumina zilei: ei erau curajoşi, ele doar inconştiente.” 

Aşa începe cartea despre care scriu astăzi: Sorin Turturică, „Aviatoarele României. Din înaltul cerului în beciurile Securităţii”, Editura Militară, Bucureşti, 2013, 208 pagini.

Continue reading

Gheorghe Gheorghiu-Dej la Stalin

Dan Cătănuş, Vasile Buga (editori), Gheorghe Gheorghiu-Dej la Stalin, 1944-1952. Stenograme, note de convorbire, memorii, INST, Bucureşti, 2012, 238 pagini

Institutul Naţional pentru Studierea Totalitarismului (INST) şi-a făcut un foarte bun obicei din a publica volume de documente istorice, provenind atât din arhivele româneşti, cât şi din arhivele străine, inclusiv din arhivele fostei Uniuni Sovietice.  Continue reading

Propaganda politică şi filmul în România postbelică

Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989), Cristian Tudor Popescu, Polirom, Iaşi, 2011, 304 pp.

1Analizată de regulă din perspectiva istoriei cinematografiei româneşti, cartea s-a bucurat de recenzii bune, precum cea apărută în Apostrof. Eu mă voi concentra însă asupra altor aspecte. Am citit acest volum prin prisma interesului meu profesional pentru istoria României postbelice. Propaganda politică, relaţia dintre artă (în general) şi politic, mecanismele de funcţionare ale cenzurii, politica externă şi internă sunt teme de interes şi de cercetare pentru mine de ani de zile.  Din această perspectivă, două întrebări fundamentale m-au procupat, citind cartea: în ce termeni prezintă autorul contextul istoric al lucrării sale şi din ce perspectivă teoretică şi metodologică abordează tema propagandei în perioada comunistă? Continue reading

Accesul la Arhivele Istorice. Reacţii

Am primit multe şi interesante reacţii la articolul meu anterior despre accesul cercetătorului la arhivele istorice. Previzibil, majoritatea au venit de la cercetători şi istorici care intră frecvent în diverse arhive. Redau mai jos o sinteză a celor mai des întâlnite păreri  exprimate în cadrul acestor discuţii în legătură cu accesul nostru la arhivele istorice.  Continue reading

Accesul arbitrar şi discreţionar la Arhivele Istorice

Accesul la documentele istorice este reglementat prin Legea Arhivelor Naţionale (LAN) Nr. 16/1996 cu modificările ulterioare. Conform Articolului 20 al LAN,

„Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României pot fi folosite pentru cercetare ştiintifică, rezolvarea unor lucrări administrative, informări, acţiuni educative, elaborarea de publicaţii şi eliberarea de copii, extrase şi certificate.Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României pot fi consultate, la cerere, de către cetăţeni români şi străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unitatii creatoare sau deţinătoare (sublinierea mea.)”.  Continue reading