Istoria Letoniei – 100 de ani de la declararea Independenței

Istoria Letoniei, Silviu Miloiu (coordonator), Edgars Plētiens, Krīstine Ante, Valter Ščerbinskis, Bogdan-Alexandru Schipor, Editura Eikon, București, 2018, 536 p.

În aceste zile, Letonia sărbătorește 100 de ani de la declararea independenței sale. Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice (ARSBN), cu sediul la Târgoviște, marchează Centenarul constituirii statului liber, independent și suveran leton cu apariția primei Istorii a Letoniei în limba română. Monografia acoperă o perioadă cuprinsă între mileniul VIII î.e.n., de când datează primele semne de locuire umană pe teritoriul Letoniei de astăzi, și zilele noastre, fiind rezultatul colaborării dintre trei istorici letoni și doi istorici români.

Astfel, capitolele dedicate preistoriei, istoriei vechi și celei medievale au fost scrise de istoricul leton Edgars Plētiens, directorul Muzeului din Rauna. Istoricul leton Krīstine Ante este autorul părții dedicate tranziției de la epoca medievală și epocii moderne. Krīstine Ante este profesor la Universitatea Carolină din Praga. Despre Letonia în Primului Război Mondial și în perioada interbelică a scris profesorul universitar Valter Ščerbinskis, în vreme ce Bogdan-Alexandru Schipor, cercetător în cadrul Institutului „A.D. Xenopol” al Academiei Române și vicepreședinte al ARSBN, a analizat perioada celui De-al Doilea Război Mondial. Silviu Miloiu, profesor la Universitatea „Valahia” din Târgoviște și președinte al aceleiași Asociații, este autorul capitolelor finale, dedicate istoriei Letoniei în perioada postbelică și postsovietică.

Republica Letonia și-a declarat independența la 18 noiembrie 1918, în contextul oferit de sfârșitul Primului Război Mondial, după secole de dominație străină – suedeză, poloneză sau rusească. Independența sa a fost ulterior consfințită printr-un Război de Independență (5 decembrie 1918 – 11 august 1920) și printr-o luptă diplomatică susținută, care s-a finalizat la 26 ianuarie 1921 cu recunoașterea internațională a noului stat de către Marile Puteri.

Construcția noului stat Letonia a fost sprijinită de întreaga populație a Letoniei. După cum notează Silviu Miloiu în prefața lucrării, la momentul declarării independenței, în Letonia „nu existau instituții guvernamentale centrale și locale, sedii ale acestora, nu funcționau mecanisme politice, instituționale, juridice, financiare, fiscale, sociale, economice, culturale” (p.11). Printr-un efort național general, însă, după doar câțiva ani, Letonia avea instituții funcționale, rețea de transport, circulație monetară, armată națională și gărzi civile, un Cod Civil și un Cod Penal, o Constituție. Adoptată în februarie 1922, legea fundamentală a fost însă parțial suspendată, în urma loviturii de stat din 15 mai 1934. Regimul autoritar al lui Kārlis Ulmanis, care a urmat, a adus suspendarea Parlamentului, cenzura, cultul conducătorului, măsuri împotriva adversarilor politici, eliminarea drepturilor politice ale cetățenilor. Deși a avut un caracter pronunțat naționalist, acest regim nu a avut și caracteristici rasiste. În iunie 1940, Letonia fost ocupată de trupele sovietice, care au rămas aici până în 1941, când au fost alungate de soldații germani, în timpul Operațiunii Barbarosa.

În timpul războiului, Letonia a pierdut mare parte a populației sale. Astfel, peste 49 de mii de cetățeni de origine germană au fost strămutați în Germania în 1939, ca urmare a acordului încheiat cu Germania la 30 octombrie 1939 (p. 367); în iunie 1941, odată cu ocuparea țării de către trupele sovietice, alte 10500 de etnici germani au fugit în teritoriile controlate de germani (p. 370); prima ocupație sovietică (1940-1941) a adus Letoniei 35 de mii de pierderi de vieți omenești (dintre care 7000 de femei și 4000 de copii), cauzate de masacre, dispariții, deportări sau mobilizări în Armata Roșie (p. 394);ocupația nazistă (1941-1944) a produs „cea mai mare tragedie din istoria recentă a Letoniei”, după cum scrie Bogdan Schipor (p. 407), prin uciderea a peste 90 de mii de evrei (70 de mii letoni, 20 de mii transferați din Reich și peste 1000 din Lituania).

În 1944, Letonia a intrat din nou sub dominația și ocupația forțelor sovietice, ceea ce a dus la o emigrare masivă (120 de mii de letoni), la noi deportări, la pierderi de vieți omenești, dar și la o puternică rezistență împotriva ocupantului. În martie 1949, spre exemplu, în cadrul Operațiunii Priboi, peste 12800 de familii letone (peste 42 de mii de persoane, dintre care 73% femei și copii) au fost deportate în Siberia, fiind considerate „dușmani ai popurului” (p.431- 444). Ocupantul a întâmpinat, însă, rezistență și se estimează că 10 mii de letoni au făcut parte din mișcarea de partizani Frații Pădurii (p. 431), alte multe mii susținându-i pe aceștia de acasă. Mișcarea a fost definitiv înfrântă în 1956. Abia în 1991, independența Letoniei a fost restaurată.  În 2004, Letonia a devenit membră a Uniunii Europene și a NATO, intrând astfel într-o nouă etapă a istoriei sale contemporane.

După cum se notează în prefața lucrării, „ambiția” (p. 20) sa este de a prezenta nu numai evoluțiile politice, ci și pe cele economice, culturale, sociale sau diplomatice – ambiție, în opinia noastră atinsă cu succes. Astfel, Istoria Letoniei prezintă geneza și creșterea unei națiuni europene care astăzi este adesea admirată nu numai pentru rezistența cu care s-a opus opresiunii, dar și pentru cele mai neașteptate realizări, precum viteza de conectare la Internet. Lucrarea este, în opinia noastră, una de referință, nu numai pentru că oferă publicului român date esențiale cu privire la istoria unui stat despre care s-ar cuveni poate să știm mai multe, dar și pentru că prezintă ultimele dezbateri și controverse din literatura de specialitate.

Istoria Letoniei poate fi găsită de cei interesați pe website-ul editurii.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s