Reacţie solidară împotriva abuzurilor de la ICCV, unul dintre institutele Academiei Române

Scriam acum câteva zile despre simulacrul de concurs pe care l-a coordonat Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române, în calitate de beneficiar, cu colaborarea instituţiilor partenere în acest proiect: Institutul de Sociologie (IS) şi Institutul de Economie Naţională (IEN) ale Academiei Române, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti (UNEFS) şi Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANI), în vederea acordării de burse post-doctorale prin proiectul „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi post-doctorale” (POSDRU/159/1.5/S/141086).Organizarea aceastui concurs  a fost afectată de grave deficienţe, între care şi următoarele:

–          Metodologia a fost insuficient de clară şi neadaptată diversităţii proiectelor depuse;

–          Evaluarea candidaţilor nu s-a desfăşurat conform Metodologiei anunţate;

–          Condiţiile de eligibilitate au fost modificate pe parcursul desfăşurării concursului;

–          Desfăşurarea concursului a încălcat principiile transparenţei, egalităţii de şanse şi tratament;

–          Membrii comisiei de evaluare s-au aflat în conflict de interese.

Avânt în vedere aceste probleme, împreună cu alţi participanţi la concurs, în ultimele trei zile am acţionat astfel:

  1. Am depus contestaţii individuale la ICCV;
  2. Am trimis petiţii individuale la Preşedintele Academiei Române, domnul Academician Ionel Valentin Vlad;
  3. Am trimis o petiţie comună către domnul Prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, Directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (Academia Română), către domnul Academician Ionel Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) şi către domnul Eugen Orlando Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene. Până miercuri, 28 mai, ora 14:00, această petiţie a fost semnată de 38 de cercetători români, participanţi la concurs. Petiţia se află şi pe petiţie online şi oricine doreşte (participant la concurs sau susţinător) o poate semna.
  4. Aceeaşi petiţie va fi transmisă curând şi către organismele europene competente.
  5. Pregătim o petiţie nouă prin care să cerem reintroducerea evaluarii internaţionale pentru astfel de proiecte.

Redau textul petiţiei mai jos:

Către domnul Prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, Directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (Academia Română),

Către domnul Academician Ionel Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române,

Către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU),

Către Domnul Eugen Orlando Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene,

PETIŢIE

Stimaţi destinatari,

Suntem un grup de cercetători post-doctorali care au candidat la concursul organizat în luna mai 2014 în vederea acordării de burse post-doctorale prin proiectul „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi post-doctorale” (POSDRU/159/1.5/S/141086). Concursul a fost coordonat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), în calitate de beneficiar, cu colaborarea instituţiilor partenere în acest proiect: Institutul de Sociologie (IS) şi Institutul de Economie Naţională (IEN) ale Academiei Române, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti (UNEFS) şi Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANI).

Date fiind deficienţele grave ale modului în care a fost organizat acest concurs, vă solicităm anularea acestuia şi organizarea unui nou concurs, care să urmeze o metodologie clară şi transparentă şi în cadrul căruia evaluarea să fie realizată de o nouă comisie, alcătuită din membri care să nu se afle în conflict de interese.

Iată, mai în detaliu, care au fost deficienţele grave pe care le-am constatat:

1. Metodologia a fost insuficient de clară şi neadaptată diversităţii proiectelor depuse:

1.1. Nu au fost precizate structura şi dimensiunile pe care trebuie să le aibă proiectul de cercetare depus de candidaţi, aşa cum s-a întâmplat la alte concursuri organizate, în această perioadă, prin proiecte POSDRU, Axa prioritara 1, DMI 1.5 (cum ar fi cel organizat de Academia Română). Un format tip al proiectului ar fi fost necesar pentru evaluarea comparativă a proiectelor depuse, care se încadrează în domenii foarte variate. (Această varietate era de aşteptat, având în vedere că una dintre condiţiile de înscriere pentru candidaţi a fost „Să prezinte un proiect de cercetare din orice domeniu ştiinţific care să implice o componentă socială importantă”.)

1.2. Criteriile de evaluare nu au fost precizate în mod clar (nici înainte de începerea concursului, nici după terminarea lui). Informaţiile despre ponderea atribuită aspectelor evaluate au fost publicate pe site-ul ICCV abia pe 23 mai, odată cu rezultatele finale, şi într-o formă insuficient de precisă, spunându-se că „în nota finală au fost incluse: activitatea de cercetare ştiinţifică – în proporţie de 20%; calitatea proiectului de cercetare şi relevanţa acestuia pentru obiectivele urmărite de proiectul ID 141086 (pluri şi interdisciplinaritate cu impact social) – în proporţie de 50%; susţinerea proiectului prin interviu – în proporţie de 30%”. Dar aceste ponderi nu sunt precizate, separat, în tabelul rezultatelor finale, care ar fi trebuit să comunice nu doar punctajul final, ci şi punctajul obţinut de candidaţi la fiecare dintre aceste aspecte: „cercetarea ştiinţifică”, „calitatea proiectului de cercetare” şi „susţinerea proiectului”.

2. Evaluarea nu s-a desfăşurat conform Metodologiei anunţate: înaintea interviului nu s-a realizat o evaluare ştiinţifică a dosarelor, ci doar o analiză tehnică a eligibilităţii candidaţilor, ceea ce a afectat în mod grav evaluarea prin interviu.

În Metodologia concursului se preciza că „selecţia pentru bursele postdoctorale se face prin evaluarea dosarelor depuse, a proiectului individual de cercetare ştiinţifică, susţinut în faţa comisiei.” Având în vedere această precizare şi faptul că raţiunea de a fi a interviului este tocmai aceea de a permite membrilor comisiei să aprofundeze evaluarea prealabilă a dosarelor, ar fi trebuit ca dosarele să fie evaluate înainte de interviu. Considerăm că acest lucru nu s-a întâmplat şi că în cele trei zile dintre ultima zi de înscriere (15 mai) şi prima zi de interviu (19 mai) a avut loc doar o analiză tehnică a dosarelor (după criteriul apartenenţei la un institut/centru de cercetare), şi nu o evaluare ştiinţifică a lor. Există două raţiuni pentru care susţinem acest lucru:

2.1. Lista cu participanţii la interviu (publicată pe site-ul ICCV chiar în noaptea de dinaintea zilei interviului) menţiona numai faptul că aceştia sunt eligibili, şi nu cuprindea punctajul obţinut în urma unei evaluări a dosarului, adică a„cercetării ştiinţifice” (20% din nota finală) şi a „calităţii proiectului de cercetare” (50% din nota finală). Având în vedere numărul mare de candidaţi înscrişi (319), perioada cuprinsă între ultima zi de înscrieri şi ziua interviului ar fi trebuit prelungită, astfel încât să permită evaluarea ştiinţifică a tuturor dosarelor.

2.2. Pentru foarte mulţi dintre candidaţii intervievaţi, a fost evident faptul că membrii comisiei nu cunoşteau proiectul inclus în dosar, având în vedere întrebările neinformate şi insuficient de precise pe care le-au adresat candidaţilor (întrebări mult prea generale, care adesea nu aveau o legătură clară cu proiectul). Faptul că membrii comisiei nu cunoşteau deja proiectele candidaţilor a afectat în mod grav susţinerea proiectului la interviu – care a avut o pondere de 30% din nota finală! Candidaţii nu puteau susţine în mod adecvat un proiect de 10-15 pagini în doar 5-10 minute, în faţa unei comisii care nu-l citise.

Perioada foarte scurtă de timp dintre ultima zi de interviu (21 mai) şi ziua afişării rezultatelor finale (23 mai) ne face să credem că dosarele nu au fost evaluate nici în urma interviului, ceea ce decredibilizează profund rezultatele finale primite de cei 231 de candidaţi intervievaţi, având în vedere că experienţa ştiinţifică şi calitatea proiectului de cercetare – reprezentând, împreună, 70% din nota finală – puteau fi evaluate în mod corespunzător numai printr-o lectură atentă a dosarelor, şi nu printr-un interviu de maxim 10-12 minute.

Faptul că nu a fost realizată o evaluare ştiinţifică atentă a dosarelor şi că nu a existat un interes real de a evalua candidaturile depuse reiese şi din modul în care arată notele finale primite de candidaţi. În primul rând, nu se precizează cum s-a ajuns la aceste note: nu se precizează punctajele intermediare pe care candidaţii ar fi trebuit să le obţină la cele trei aspecte: experienţa ştiinţifică, calitatea şi relevanţa proiectului de cercetare şi susţinerea prin interviu. În al doilea rând, este de remarcat faptul că notele celor 231 de candidaţi intervievaţi se grupează în câteva mari calupuri, fără valori intermediare: nota 10 (32 candidaţi); nota 9,90 (5 candidaţi); nota 9,70 (3 candidaţi); nota 9,20 (2 candidaţi); nota 9,10 (12 candidaţi); nota 9,00 (25 candidaţi); nota 8,90 (84 candidaţi); nota 8,80 (45 candidaţi); nota 8,70 (17 candidaţi); nota 8,60 (6 candidaţi). Acest tablou sugerează faptul că s-a realizat o notare generală a candidaturilor, fără o atenţie acordată particularităţilor fiecărui proiect în parte. De asemenea, trebuie remarcată diferenţa foarte mare dintre nota ultimului candidat admis (9,70) şi nota primului candidat respins (9,20), care indică faptul că s-a dorit evitarea posibilităţii ca lista celor admişi să se modifice în urma contestaţiilor depuse de cei respinşi.

3. Condiţiile de eligibilitate au fost modificate pe parcurs de două ori, ultima oară după încheierea înscrierilor (15 mai), şi anume chiar în prima zi de interviu (19 mai).

3.1. La înscriere, candidaţii au aflat că trebuie să includă în dosar un document care nu se afla pe lista documentele necesare cuprinsă în Metodologia concursului (publicată pe 28 aprilie), şi anume: o adeverinţă care să ateste apartenenţa la un institut/centru de cercetare. Necesitatea de a prezenta această adeverinţă nu era menţionată nici în documentul intitulat „Clarificare condiţii de eligibilitate”, publicat pe site-ul ICCV în data de 9 mai (deci la trei săptămâni după comunicatul iniţial privitor la lansarea programului, publicat pe 17 aprilie)[1].

3.2. Chiar în ziua interviului, candidaţii declaraţi deja ca eligibili au fost informaţi că trebuie să fie şi salariaţi ai institutului/centrului respectiv, ceea ce i-a exclus, de pildă, pe cei care sunt membri ai unor centre de cercetare din cadrul facultăţilor de profil, unde cel mai adesea nu se pune problema remuneraţiei pentru tinerii cercetători post-doctorali. Acest criteriu a fost însă aplicat în mod arbitrar, deoarece au fost candidaţi care, deşi aveau aceeaşi afiliere (nesalarizată), au fost unii respinşi, iar alţii admişi la interviu. Mai mult, 34 dintre candidaţii declaraţi iniţial ca neeligibili au depus contestaţii, iar 25 au primit „aviz favorabil”, devenind eligibili. Faptul că 74% dintre contestaţii au fost considerate justificate decredibilizează şi analiza tehnică a dosarelor.

În concluzie, criteriile de eligibilitate trebuiau anunţate în mod clar înainte de începerea perioadei de înscrieri, pentru a nu induce atâţia candidaţi în eroare, lăsându-i să lucreze la proiecte şi, pe unii dintre ei, chiar să vină până la Bucureşti pentru interviu, crezând că sunt eligibili. În plus, analiza tehnică a dosarelor – după criteriul eligibilităţii – trebuia făcută chiar la înscriere, şi nu ulterior. Chiar şi analiza făcută ulterior nu a fost una precisă şi fermă, având în vedere că în tabelul cu candidaţii eligibili erau menţionate, în dreptul numelui unora dintre ei, diferite documente ce încă urmau să fie aduse pentru ca aceştia să fie consideraţi realmente eligibili. Toate aceste deficienţe demonstrează incapacitatea de a organiza concursul într-un mod corespunzător.

Dar cel mai grav aspect cu privire la introducerea drept criteriu de eligibilitate a adeverinţei de salariat al unui centru/institut de cercetare este următorul: acest criteriu atacă una dintre raţiunile de a fi ale burselor POSDRU, care sunt menite să-i sprijine şi pe aceia care nu au încă o sursă de venit care să le permită să se dedice cercetării. Mai precis, restrângerea eligibilităţii la cei care sunt deja angajaţi ca cercetători, deci şi-au început deja cariera în cercetare, contravine unuia dintre principalele obiective operaţionaleale Domeniului Major de Intervenţie 1.5 – Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării, aşa cum sunt acestea precizate în Documentul cadru de implementare a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (2007-2013), unde se spune: „Sprijinirea doctoranzilor şi cercetătorilor postdoctoranzi are ca scop îmbunătăţirea participării la programe doctorale şi post-doctorale, dezvoltarea mobilităţii academice pentru doctoranzi şi cercetători şi creşterea atractivităţii şi motivaţiei pentru alegerea unei cariere în cercetare” (p. 50).

4. Modul de desfăşurare a concursului a încălcat principiul egalităţii de şanse şi tratament

4.1. Nu au fost trataţi în mod egal candidaţii din Bucureşti şi cei veniţi din afara Bucureştiului. Lista cu candidaţii eligibili, admişi la interviu, a fost publicată pe site-ul ICCV abia pe 19 mai, în ziua interviului, la ora 00:15, interviurile începând la ora 9 dimineaţa. Au fost mulţi candidaţi care au călătorit în acea noapte spre Bucureşti pentru a afla la faţa locului că nu sunt eligibili. Multor candidaţi declaraţi iniţial ca neeligibili li s-a permis să aducă adeverinţele de salariat pe 19 mai, ceea ce a condus la o nouă discriminare între candidaţii din Bucureşti şi cei veniţi din provincie, aceştia din urmă nemaiputând aduce adeverinţele.

4.2. Participanţii la interviu nu au fost trataţi în mod egal: durata interviului şi tipul de întrebări adresate au variat în mod nejustificat de la un candidat la altul.

Unii candidaţi au fost intervievaţi 3-4 minute, alţii 10-12 minute. Mulţi dintre candidaţi nu au fost lăsaţi să-şi prezinte proiectul (mai ales cei care au stat foarte puţin la interviu) şi/sau au primit întrebări care nu aveau legătură cu proiectul:

– unii candidaţi au primit întrebări legate de experienţa de cercetare şi locul de muncă – aspecte care nu făceau obiectul interviului şi erau deja prezente în dosar;

– alţi candidaţi au fost întrerupţi din susţinerea proiectului prin întrebări neinformate şi sentenţioase, menite să sugereze că proiectul nu este suficient elaborat sau este lipsit de valoare;

– alţi candidaţi au primit întrebări critice privitoare la aspectul fizic al dosarului; şamd.

În plus, mai mulţi candidaţi au semnalat faptul că, în cadrul interviului, au primit întrebări de la persoane ce păreau a face parte din comisie, dar care nu sunt menţionate în lista cu membrii comisiei publicată ulterior pe site-ul ICCV.

5. Membrii comisiei de evaluare s-au aflat în conflict de interese.

Dintre cei 40 de candidaţi admişi, 32 sunt activi în instituţiile implicate în proiect, conform tabelului cu candidaţii eligibili, publicat în ziua interviului: 15 la ICCV (15 admişi din 16 înscrişi); 7 la UNEFS; 4 la IEN; 3 la IS; şi 3 la ANI. Având în vedere componenţa comisiei de evaluare a post-doctoranzilor[2], fiecare dintre membrii comisiei s-a aflat în conflict de interese, prin aceea că a participat la evaluarea candidaţilor afiliaţi instituţiei pe care o reprezintă.

În acest moment, componenţa comisiei de evaluare nu mai este publică; ea a fost făcută publică pentru prima dată abia în dimineaţa de 23 mai, pe site-ul ICCV, dar informaţia respectivă a fost retrasă după doar câteva ore – probabil, pentru a masca conflictul de interese existent în cazul evaluării majorităţii candidaţilor admişi. Ţinem să precizăm că noi nu contestăm dreptul acestor persoane de a candida, ci semnalăm faptul că ei au fost evaluaţi de persoane active în aceleaşi instituţii şi care, de aceea, nu ar fi trebuit să ia parte la evaluarea candidaţilor respectivi; ar fi trebuit înlocuite de evaluatori independenţi, după caz.

Având în vedere că 32 dintre candidaţii admişi sunt activi în instituţiile implicate în proiect, ar trebui să fie făcute publice şi analizate temele proiectelor lor de cercetare, pentru a se vedea dacă acestea nu coincid cumva cu temele de cercetare actuale ale instituţiilor respective – ceea ce ar reprezenta un caz de dublă finanţare.

Toate aceste deficienţe ale organizării concursului pentru acordarea de burse post-doctorale prin proiectul „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi post-doctorale” pun în mod grav sub semnul întrebării intenţia reprezentanţilor instituţiilor implicate în proiect (ca beneficiar şi parteneri) de a evalua în mod obiectiv şi echidistant proiecte de cercetare ce se înscriu în domenii foarte diferite şi de a admite cercetători care nu sunt activi la instituţiile implicate în proiect.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicităm să dispuneţi anularea concursului şi organizarea unui nou concurs, după următoarele criterii:

  1. Să aibă o metodologie clară şi transparentă, prin anunţarea de la bun început a criteriilor de eligibilitate;
  2. Să presupună o perioadă de timp rezonabilă pentru evaluarea ştiinţifică a dosarelor depuse, înaintea interviului (cu publicarea rezultatelor obţinute de fiecare candidat în urma acestei evaluări);
  3. Interviul să fie dedicat exclusiv susţinerii proiectului, ca răspuns la întrebări informate şi aplicate despre proiect;
  4. Evaluarea dosarului şi evaluarea interviului să respecte principiul egalităţii de şanse şi tratament între toţi candidaţii, indiferent de domeniul lor ştiinţific şi de apartenenţa lor instituţională – ceea ce impune formarea unei comisii de evaluare care să nu se afle în conflict de interese cu candidaţii evaluaţi.

Data: 28 mai 2014

 Semnatarii petiţiei (lista este deschisă)

Dr. Elena Dragomir (Ştiinţe Sociale, Istorie politică)

Dr. Monica-Elena Mitarcă (Ştiinţele comunicării)

Dr. Ana-Maria Despa (Istorie)

Dr. Ana Camelia Dinu (Filologie)

Dr. Sorin Gog (Sociologie)

Dr. Andreea Matache (Urbanism, Antropologie urbană)

Dr. Ileana Borţun (Filosofie)

Dr. Sebastian-Florin Rusu (Ştiinţe sociale, Istorie politică)

Dr. Alina-Viorica Pop (Psihologie)

Dr. Paul Marinescu (Filosofie)

Dr. Iuliu Crăcană (Istorie)

12. Dr. Diana Maria Mărgărit (Ştiinţe politice)

Dr. Zsuzsa-KingaPlainer (Filologie)

Dr. Vlad Mitric (Arhitectură)

Dr. Gelu Cristian Sabău (Filosofie)

Dr. Constantin Crăiţoiu (Sociologie)

Dr. Cristian Şipeţean (Relaţii internaţionale, Studii europene)

Dr. Anita Sterea (Istorie)

Dr. Aurelian Giugăl (Ştiinţe politice)

20 Dr. Emanuel Conţac (Filologie)

Dr. Florentina-Nina Mocănaşu (Sociologie)

Dr. Iulia-Delia Bălăican (Istorie)

Dr. Alexandru Năstase (Filosofie)

Dr. Adrian Bojenoiu (Filosofie)

Dr. Şerban Comşa (Medicină)

Dr. Ovidiana-Raluca Bulumac (Sociologie)

Dr. Ionuţ Mavrichi (Sociologie)

Dr. Emilian Colceru-Mihul (Ştiinţe politice)

Dr. Mihaela Andreea Ionescu (Psihologie)

Dr. Miroslav-Valeriu Taşcu-Stavre (Ştiinţe politice)

Dr. Ioana Vrăbiescu (Ştiinţe politice)

Dr. Dănuţ Ioan Craşovan (Psihologie)

Dr. Anca Velicu (Sociologie)

Dr. Ionela Carmen Boşoteanu (Filosofie)

Dr. Pompiliu-Nicolae Constantin (Istorie)

Dr. Dragoş Horia Buhociu (Urbanism)

Dr. Csata Zsombor (Sociologie)

38. Dr. Sorin Cleşiu (Istorie)

Nouă ni se adaugă alţi cercetători care, deşi nu au participat la concurs, vor să îşi manisfeste în acest fel dezabrobarea faţă de modul în care Academia Română, prin ICCV, a considerat de cuviinţă să organizeze aceste concurs. Unii dintre ei au fost împiedicaţi să se înscrie la concurs deşi au dorit acest lucru. Aceştia sunt (lista este deschisă) :

Dr. Simion Mihaela, Istorie

Dr. Ştefan Guga, Sociologie şi Antropologie

Drd. Mihai Laurenţiu Fuiorea, Filosofie

Dr. Adriana-Mihaela Macsuţ, Filosofie

Dr. Petre Opriş, Istorie

Drd. Ştefan Groşu, Filosofie

Dr. Arthur Suciu, Filosofie

Drd. Iulia-Victoria Neagoe, Inginerie civilă şi instalaţii

Dr. Anda Căpraru, Filosofie

Dr. Cătălin Sturza, Filologie

Drd. Otilia Constantiniu

Dr. Sora Adriana, Filosofie

Dr. Ileana Racheru, Ştiinţe Politice

Dr. Daniela Osiac, Istorie

Drd. Bogdan Olariu, Geografie

Petiţia se află şi pe petiţie online şi oricine doreşte (participant la concurs sau susţinător) o poate semna.

[1] În documentul „Clarificare condiţii de eligibilitate” nu se menţiona decât faptul că „În cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte sunt eligibili doctoranzii înmatriculaţi la instituţiile care au calitatea de beneficiar sau parteneri în proiect, precum şi cercetătorii post-doctorat care provin de la beneficiar sau parteneri şi/sau alţi doctoranzi şi cercetători postdoctorat care aleg să îşi completeze stagiul de cercetare la altă instituţie de învăţământ superior sau institut de cercetare decât cea unde este înmatriculat doctorand sau activează ca cercetător.”

[2] Componenţa comisiei a fost următoarea: 1. Prof. dr. Ioan Mărginean (ICCV); 2. Prof. dr. Elena Zamfir (ICCV); 3. Cercet. Ştiinţific 1, Dr. Sorin Cace (ICCV); 4. Prof. dr. Gheorghe Zaman (IEN); 5. Dr. Florin Marius Pavelescu (IEN); 6. Prof. dr. Viorel Cojocaru (UNEFS); 7. Prof. dr. Vasilica Grigore (UNEFS); 8. Prof. dr. Ilie Bădescu (IS); 9. Prof. dr. Gheorghe Toma (ANI); 10. Prof. dr. Vasile Dancu – Director Şcoală Doctorală (ANI).

18 thoughts on “Reacţie solidară împotriva abuzurilor de la ICCV, unul dintre institutele Academiei Române

  1. Pingback: Un simulacru de concurs la ACADEMIA ROMÂNĂ | Elena Dragomir

  2. Stimata Doamna va admir sincer pentru curajul dumneavoastra de a va lupta cu morile de vant. As vrea sa va spun ca in ciuda a tot ce faceti dvs. on line sau prin presa nu se va intampla nimic. Mecanismul de sesizare este acela de alerta neregului de la OIPODRU .Il gasiti la http://posdru.edu.ro/index.php/articles/c704/ Fiecare institutie implicata in gestionarea fondurilor este obligata prin procedura sa aiba un astfel de mecansim care o data acesat pune in functiune un intreg sistem. Ofiterul de nereguli este obligat sa inregistreze sesizarea sa o comunice corespondentului sau de la Comisie sa faca o investigatie si sa va comunice in scris raspunsul cu numar de inregistrare si tot ce trebuie. Succes!

  3. Pingback: Într-un suflet de copil… | Poteci de dor

  4. Stimata domna, regret ca ma voi plasa oarecum pe modelul can can-urilor, dar informatiile sunt sugestive pentru cazul dv. Singura candidata admisa de la Univ. Oradea, care apare in lista dv la pozitia 9, are un statut aparte, care consider ca trebuie mentionat. Astfel, sotii Zamfir, conducatorii ICCV si membri in comisia de evaluare, sunt nasii de casatorie ai distinsei profesoare de la Oradea, d-na Onica Chipea. Sunt sigur ca asemenea situatii sunt prezente la tot pasul, ceea ce face ca institutiile romanesti, de orice natura, sa fie conduse de niste derbedei, cu realizari profesionale, ce-i drept.

  5. Pingback: Răspunsul ICCV la petiţia noastră | Elena Dragomir

  6. Pingback: Între întrebare şi răspuns… o viaţă | Poteci de dor

  7. Pingback: Simulacru de concurs la Academia Română. Un deznodământ? | Elena Dragomir

  8. Pingback: OIPOSDRU MEN ne-a dat dreptate: În mai 2014, a fost un simulacru de concurs la Academia Română | Elena Dragomir

  9. Pingback: Cum se fraudează fonduri în cercetarea „academică” din România. Scrisoare deschisă către Klaus Iohannis, Adrian Curaj și Ionel Vlad | Vaisamar

  10. Pingback: Despre fraudarea fondurilor POSDRU într-un proiect derulat de ICCV, institut al Academiei Române | Elena Dragomir

  11. Pingback: Scut în jurul ICCV | Elena Dragomir

  12. Pingback: How is EU money spent in Romania? | Elena Dragomir

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s