Un simulacru de concurs la ACADEMIA ROMÂNĂ

De ani de zile, mediile universitare şi de cercetare din România sunt acaparate de discursul meritocraţiei. „Dacă eşti foarte bun, dacă propui un proiect foarte bun, atunci este absolut sigur că în calitatea ta de tânar cercetător sau de tânăr doctor vei obţine finanţare pentru proiectele tale. Numai leneşii, numai incompetenţii se vaită de pe margine că sistemul este construit prost şi accesibil doar celor cu pile şi relaţii.” Am avut ocazia în nenumărate rânduri să asist la asemenea discuţii şi tot de atâtea ori am fost certată public pentru determinarea cu care am spus că teoria sună foarte frumos, dar că practica ne omoară. Domnul Adrian Curaj însuşi mi-a explicat acum câţiva ani, la o conferinţă, cât de mult mă înşel. Am astăzi o dovadă limpede că practica ne omoară.

Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii al Academiei Române (ICCV) este beneficiarul şi coordonatorul unui proiect POSDRU, pe care îl derulează în parteneriat cu Institutul de Sociologie (IS), Institutul de Economie Națională (IEN), Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București (UNEFS), Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANI).   În acest proiect – ID 141086 „Pluri și interdisciplinaritate în programe doctorale și post-doctorale” – au fost scoase la concurs 40 de burse postdoctorale. Lăsând la o parte foarte proasta organizare şi publicarea pe site a unor informaţii contradictorii, precum şi nenumăratele abuzuri şi umilinţe pe care participanţii au fost nevoiţi să le înfrunte în perioada de înscriere sau în cursul aşa-zisului „interviu”, cea mai mare problemă este, în opinia mea, aceea că, în fapt, s-a organizat un simulacru de concurs, că se ştia dinainte cine va obţine bursele, anume doar cei afiliaţi instituţiilor partenere în proiect, doar cei cu susţinere şi relaţii.

Eu cred că acesta este un obicei foarte vechi şi că, în general, în proiectele POSDRU, obţin burse doar cei care au pile şi relaţii şi că oamenii „din exterior” au acces la finanţare foarte rar sau deloc sau au acces în măsura în care mai rămâne un loc disponibil după ce au fost rezolvaţi „ai noştri”. Din păcate, această bănuială poate fi foarte greu probată, pentru că, de regulă, nu sunt făcute publice informaţiile precum cine s-a înscris la concurs, de la ce instituţii vin candidaţii sau de la ce instituţii provin câştigătorii. Acum însă avem, probabil pentru prima dată în istoria POSDRU, o astfel de dovadă. Ne-a furnizat-o Academia Română prin ICCV, în neţărmurita lor dragoste pentru transparenţă şi echitate.

Potrivit datelor de pe website-ul ICCV, la concurs s-au înscris  323 de candidaţi pentru cele 40 de burse postdoctorale. Dintre aceştia, 111 au fost declaraţi neeligibili; 34 dintre ‘neeligibili’ au depus contestaţii, iar 25 au fost declaraţi ulterior eligibili şi au intrat în competiţie. S-a ajuns aşadar la un total de 237 de candidaţi pentru 40 de burse. Participanţii au venit din toată ţară, inclusiv de la Suceava, Timişoara, Iaşi, Oradea, Arad sau Cluj. Dar ajunşi în Bucureşti au decoperit (am descoperit, că am fost şi eu) că membrii comisiei ne „invitaseră” doar ca să ne ia în derâdere, că, deşi se presupunea că trebuia să ne susţinem proiectele de cercetare în faţa comisiei, aceasta nu citise proiectele, după cum nu citise nici alte documente din dosarele de înscriere. Şi am mai descoperit că de multă vreme fuseseră „aleşi” câştigătorii.

În lista cu cei 40 de câştigători se regăsesc angajaţii celor şase instituţii partenere în proiect (ICCV, IS, INFS, ANI şi Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”), precum şi colaboratori sau foşti studenţi ai membrilor comisiei de evaluare.  Dovada aici.

O căutare simplă pe Google, şi mai ales pe site-ul ICCV, a arătat că persoanele admise sunt într-un fel sau altul cunoştine sau relaţii ale membrilor comisiei de evaluare. Oare a influneţat asta rezultatul final?  Să fie doar o coincidenţă?

Comisia de evaluare a fost formată din profesori şi cercetători angajaţi la instituţiile partenere. Nici măcar un membru al comisiei nu a venit din exterior. În dimineaţa de 23 mai 2014 (ziua în care, potrivit anunţului iniţial, ar fi trebuit publicate rezultatele), componenţa comisiei a fost pentru prima dată anunţată (publicată pe site). În după-amiaza aceleiaşi zile însă, documentul respectiv fusese deja scos de pe site. Şi scos a rămas. Oare de ce l-au scos? Am telefonat la secretariatul ICCV şi am întrebat ce s-a întâmplat cu documentul care anunţa componenţa comisiei. Doamna Viorica Rotaru mi-a răspuns că nu ştie nimic, nici ce s-a publicat pe site, nici ce s-a scos de acolo. Din fericire, descărcasem seja documentul înainte de a fi fost şters. În opinia mea el este foarte grăitor.

Ştiu că atunci când apare un post liber în sistemul de învăţătânt superior sau de cercetare el este deja „dat” şi „luat”, dar nu ştiam că la fel este şi cu proiectele POSDRU. Acum ştiu şi îmi pare foarte rău că m-am înscris la concurs. Aş fi dorit ca Academia Româna să anunţe prin ICCV că cele 40 de burse postdoctorale sunt destinate angajaţilor instituţiilor partenere şi colaboratorilor lor. Dacă aş fi ştiut de la început despre ce este vorba, nu aş mai fi pierdut timp, energie şi bani, ajutând Academia Română să simuleze corectitudinea. Ce propun eu:

  1. Asemenea concursuri să fie organizate corect, lăsând pe cel mai bun să câştige. În acest caz este limpede că toate comisiile de evaluare trebuie să fie compuse din oameni care vin din afara instituţiilor partenere. Altminteri se întâmplă ce s-a împlâmplat la ICCV.

Sau

  1. Să se anunţe de la început că proiectele sunt menite a satisface numai nevoile instituţiilor partenere, că numai angajaţii, cunoscuţii şi colaboratorii lor pot participa la concurs, că numai aceştia pot fi declaraţi câştigători. În felul acesta nu mai punem pe drumuri şi nu mai umilim sute de oameni, doar ca să dăm satisfacţia ipocrită unora că ar fi ales pe cei mai buni într-o competiţie cu aproape şase candidaţi pe un loc.

Admit faptul că într-o competiţie unii trebuie să piardă. Admit că pot fi alţii mult mai buni ca mine într-un concurs. Dar trebuie să am garanţia şi încrederea că acel concurs a fost unul corect, nu unul simulat. Dacă pierd atunci când particip la un concurs organizat cinstit, ştiu că mai am o şansă. Mă pregătesc mai bine şi mă înscriu la alt concurs. Dar dacă toate concursurile sunt simulate şi aranjate, atunci nu am nici o şansă şi nici o alternativă. În concuzie, nu văd pentru mine (şi pentru alţii ca mine) decât două posibile alegeri. Sau renunţ definitiv la ideea de a cerceta şi mă apuc de grădinărit. Sau intru în sistem, îmi caut şi eu… „o cunoştinţă”, mă fac cărător de mapa într-un institut al Academiei Române, poate ajung şi secretar de stat într-un minister, iar după aceea o să am acces la tot felul de programe şi finanţări pentru proiectele mele de cercetare.

Comisii_evaluare_si_contestatii (pdf)

Rezultate concurs ICCV, mai 2014, postdoctorat, cu observaţiile mele (pdf)

Pentru cei interesati, am creat un grup de facebook unde putem discuta. Se numeste “Simulacru de concurs la Academia Romana”. Planul este asa:

1.  Scriem un memoriu

2. Strângem semnaturi (poate pe platforma petiţie online)

3. Trimitem memoriul peste tot: la ICCV, la presedintele Academiei Romane, la guvern, la presa, la POSDRU, la Comisia Europeana. (Sa trimitem si la Parchet? Cineva imi spunea ca ce au facut la ICCV seamana cu o licitatie trucata).

4. Cerem anularea concursului; formarea unei noi comisii de evaluare; reanalizarea tuturor dosarelor, inclusiv a celor declarati neeligibili.

5. Cerem evaluarea tuturor concursurilor din aceasta primavara, caci si eu am date ca ce s-a intamplat la ICCV s-a intamplat si in alte parti.

Note: Au mai scris si altii despre asta.

Update, 28 mai 2014:

Am depus petitia.

Acum exista şi o petiţie online.

UPDATE, 8 iulie 2015:

Despre răspunsurile la petitiile noastre puteti citi aici.

71 thoughts on “Un simulacru de concurs la ACADEMIA ROMÂNĂ

    • Sunati la OIRPOSDRU MEN si anuntati neregula. Alerta de nereguli! Solicitati anularea concursului si reluarea pe baza unor criterii de evaluare anuntate in prealabil!

    • Un concurs cu criterii de selectie ce au fost modificate pe parcursul derularii, un concurs fara criterii de evaluare a participantilor, in fine un concurs orientat catre favorizarea tuturor participantilor unei institutii si ceea ce este fff grav sa ai castigator un secretar numit politic de la MMFPSPV! Toate premisele unui concurs 100% trucat!

    • Si la Universitatea din Craiova, la facultatea de Litere, s-au “castigat” burse postdoctorale (intr-un proiect national in care erau implicate trei universitati: Universitatea din Bucuresti, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu si Universitatea din Craiova, tot pe pile, relatii si cunostinte. Cum altfel ar fi obtinut mult ravnitele burse, o doamna prodecan de la Litere, sotul acesteia, nepoata poetului Marin Sorescu, un prieten apropiat al decanului, amanta altui personaj din conducere si alte persoane cu “merite deosebite” in cercetare?!

  1. Sunt intru totul de acord cu articolul. Din nefericire, majoritatea concursurilor de acest fel sunt simple iluzii. Câştigă cine trebuie, ceilalţi nu au nicio şansă. Personal, am participat la acest concurs si in sala, la interviu, am constat urmatoarele: toti membrii comisiei aveau altceva de facut; nu erau toţi în sală (unii fumau sau dădeau telefoane pe afară); nici nu au avut dosarul meu in fata la interviu; am dialogat numai cu un singur membru al comisiei, iar la finalul “interviului” a gasit dosarul.

  2. o simpla privire aruncata pe listele de inscrieri la concurs arata ca toti cei care s-au inscris din partea ICCV au si castigat bursa postdoctorala (100%). Greu de egalat o astfel de performanta.

      • Elena, ai uitat sa mentionezi ca Anghel Mirela e sotia dlui prof univ dr Petre Anghel de la Sociologie, foarte bun prieten de o viata cu dl prof Badescu care i-a si coordonat lucrarea de doctorat dlui Anghel :)))
        ANI este Academia Nationala de Informatii.

        Si…alta observatie…daca dl prof Banciu este trecut in comisia de contestatii cf documentului ICCV, ce cauta in comisia de examinare??? Si, unde a fost dl Dancu? L-a vazut cineva la examen?

        Nu stiu daca ati observat, dar unii au fost invitati la interviu inainte de ordinea din table, ieseau cei din comisie si le spuneau sa intre, pt ca deh “pilele” nu pot nici macar astepta sa intre in ordine alfabetica la interviu. Si, dupa interviu cei din comisie ieseau si se pupau cu respectivii candidati pe hol, de fata cu toata lumea :))))
        P.S. Felicitari pt articol! Concursul a fost o mare bataie de joc. Sat fara stapani. Nu le mai este frica de nimeni. Ceva trebuie facut ca sa nu mai intalnim asa ceva.

      • Am observat si eu cum ieseau membri ai comisiei si ii strigau pe unii de pe hol si le spuneau ca ei urmeaza, sa nu cumva sa plece. Am mai observat ca acestia intrau si stateau foarte putin in sala la asa-zisul interviu.

  3. oricum si in Anglia se inscriu la fel de multe persoane la concursurile de acest gen. Sistemul de relatii profesor- student pare sa functioneze si aici la fel.

  4. Felicitari pentru articol. Toate observatiile sunt pertinente. Si eu am participat la concurs si am ramas profund dezgustat. Poate depunem un memoriu la POSDRU. Cred ca ar trebui si la UE. Stiu ca sunt sanse mici de reusita, dar macar sa afle unde se duc banii.

      • Si eu voi semna! Consider ca am participat la o sarada menita sa ofere “acoperire” pentru o pseudo-competitie cu final asteptat… Pentru mine concursul de la ICCV e a treia experienta de acest gen din primavara asta. Asa cum am putut constata, lucrurile s-au petrecut absolut la fel la SNSPA si la Filiala Iasi a Academiei (Institutul Gh Zane), locuri in care de asemenea am concurat pt o bursa postdoctorala. Si acolo DOAR persoanele care proveneau de la institutiile care organizau concursul sau partenere au obtinut bursa. Umilinta maxima a fost acceptarea unor post-doctoranzi pe locuri fara bursa la SNSPA, ca doar ce e activitatea de cercetare?! Hobby, nu?!
        Dincolo de nemultumirile personale pe care suntem liberi sa le exprimam, cred ca resemnarea e cea mai rea solutie. Propun asadar o actiune de amploare si sesizarea tuturor institutiilor responsabile de gestionarea fondurilor POSDRU, de la toate nivelurile, si chiar a parchetului. Cel mai mic castig ar fi sa le aratam ca nu suntem totusi niste prosti…

      • @berenger: Da, am fost la Sibiu pt interviu. De fapt m-au acceptat pt interviu doar dupa ce am depus contestatie pt punctajul acordat in faza I. Din pura intamplare am aflat ca mi-a fost admisa contestatia (nu m-au informat pe email, asa cum prevedea regulamentul lor; au modificat pur si simplu lista de rezultate dupa faza I, fara sa anunte macar ca s-a facut un update). Partenerul de la Univ.L Blaga era Facultatea de Stiinte agricole, industrie alimentara si protectia mediului (asta am aflat abia cu o zi inainte de interviu). Asa ca toti concurentii, cu exceptia mea, ajunsi in faza a II-a pt tema “Perspective actuale privind dezvoltarea durabila” proveneau de la Univ. L. Blaga: 3 de la Stiinte Agricole, unul de la Fac. de Ecologie si, bomboana de pe coliva, unul este administratorul financiar al universitatii, inculpat de altfel intr-un proces de deturnare de fonduri europene… Bineinteles ca toti au devenit bursieri (primul admis se pare ca s-a retras). Temele proiectelor lor, poate cu exceptia administratorului financiar care si-a propus sa studieze modele de management in “universitatea durabila” (in fapt teza lui de doctorat reloaded!), nu propuneau nicidecum o abordare sociologica, economica, etica sau filosofica a domeniului lor, asa cum scria in regulament. Pt maximum de transperanta a fost permis accesul tuturor in sala pt interviu. Cum sa obtii o drojdie mai buna pt vinul din podgoria din comuna Apoldu (SB), cum sa obtii aluaturi acide si sa recomazi producatorilor locali din industria de panificatie sa le foloseasca in locul drojdiei si altor prafuri, cum sa imbunatatesti calitatea laptelui de capra la fermele locale, cum arata bazinul hidrogafic al unui rau…. cam astea si-au propus in proiectele lor contracandidaii mei de la Sibiu si au avut succes. Cum sa ma pun eu cu ei?! Specializarea mea e psihologie sociala si mi-am propus sa studiez controvesa legata de exploatarea gazelor de sist in Romania. Neinteresant, am inceput sa cred…

      • te cred, însă la concursul ăla au fost, din câte știu eu, 14 comisii separate, din care doar una la sibiu. eu încerc să văd problemele din exterior, în cadrul unei investigații obiective, iar, dacă tu spui că „lucrurile s-au petrecut absolut la fel la SNSPA si la Filiala Iasi a Academiei (Institutul Gh Zane)” strict pe baza experienței tale, aceasta nu e decât o falsă generalizare.

    • Sigur trebuie să facem asta. Există organisme care se ocupă de fraudele din bani europeni. DLAF. După contestaţiile pe care le vom depune mîine dimineaţă, vom merge la DLAF.

  5. O mica observatie pt acuratetea informatiei: la concursul postdoc au fost inscrisi in jur de 320 de candidati. Cifra de 311 declarati eligibili + 316 neeligibili provine din faptul ca au numarat pe sarite, pastrand numerele de ordine ale candidatilor si trecandu-i pe liste diferite. Deh, se vede ca metodologia a fost foarte bine pusa la punct, mi-a luat si mie ceva sa-mi dau seama chestia asta! Oricum, excelenta lista cu motivatiile pentru candidatii admisi! Am reusit sa-i observ pe cei de la institutiile partenere, insa nu reuseam sa-mi explic cum au reusit cei de la targu mures, care erau semnificativ de multi! acum lucrurile s-au lamurit!

      • Una dintre inconsecvenţe este că unul dintre cei admişi nu se regăseşte pe nici o altă listă anterioară. Cozma sau ceva de genul ăsta, de la SRI. Asta este, de fapt, ideea pe care se poate face contestaţie: nerespectarea regulamentului – care s-a schimbat de cîteva ori de-a lungul concursului, cerinţe care au apărut pe parcurs, persoane care au cîştigat fără să fi fost pe lista de candidaţi eligibili, etc.

      • Cozma a fost pe lista de neeligibili pentru ca “SRI nu e institutie de invatamant sau cercetare”. A depus contestatie luni, 19 mai, si a fost declarat eligibil, iar apoi a fost si admis. Scrie asta in documentul numit “Rezultate concurs postoctoral, cu observatiile mele”.

      • Elena, în fişierul descărcat de mine numele Cozma nu apare la contestaţii defel. Documentul se cheamă Tabel contestatii burse postdoctorale 21052014. Dacă vrei, ţi-l trimit. Ştim deja că ei au încărcat şi modificat diferite variante de fişiere, atît cu regulamentul, cît şi cu liste.

      • Elena, ai uitat sa mentionezi ca Anghel Mirela e sotia dlui prof univ dr Petre Anghel de la Sociologie, foarte bun prieten de o viata cu dl prof Badescu care i-a si coordonat lucrarea de doctorat dlui Anghel :)))
        ANI este Academia Nationala de Informatii.

  6. Felicitări pentru articol. Şi eu am candidat şi eu vreau să scriu un text similar. Ar mai fi de adăugat faptul că au schimbat regulile în timpul jocului (cerând abia ulterior adeverinţă de la locul de muncă) şi că dosarele nu au fost evaluate (ci doar analizate tehnic), ceea ce a făcut ca interviul să fie o glumă (pentru că, aşa cum ai observat şi tu, membrii comisiei nu citiseră proiectele şi au pus întrebări neinformate, sentenţioase etc.).
    Chiar azi am discutat cu încă trei colegi să sesizăm autorităţile competente şi să cerem anularea concursului. Ar trebui să luăm cumva legătura.
    Ar trebui făcută o corectură în textul de mai sus: nu au fost 627 de candidaţi, ci 319 (vezi şi anunţul făcut de ei pe sait). Cele două tabele – cel cu cei “eligibili” şi cel cu cei “potenţiali neeligibili” – alcătuiau iniţial un singur tabel (vezi la fiecare numărul curent, sunt numere sărite).
    Apoi, nu sunt sigură că “ANI” înseamnă Agenţia Naţională de Integritate, s-ar putea să fie Academia Naţională de Informaţii.

    • Multumesc foarte mult pentru observatii si pentru comentariu. Cum propuneti sa actionam? Ar trebui sa incepem deja sa facem ceva. Ce spuneti daca facem un grup pe facebook, cu un nume pe care sa il alegem impreuna, sa ne cautam colegii care sunt la fel de nemultumiti si sa trecem la scrierea textului. Pentru cine doreste sa ia legatura cu mine, adresa mea de email este pe acest blog la ‘contact’.

    • Alexandru, am citit textul tău. Rădăcinile răului sînt foarte adînci. Trebuie să le tăiem. Chiar cu riscul ca noi, cei cîţiva, să nu mai cîştigăm vreo bursă în ţara asta. Ever.

  7. Ca să evitați iluziile contra-productive, citiți ”Despre tranziție și universitate” (Polirom, 2002), îndeosebi ‘Lumea academică şi morala complicitatii demonstrative’ – publicată mai întâi în vechea revistă ICCV (sic!): Revista de Cercetări Sociale, 1999, 1-2: 99-114.
    PDF gratuit la http://elisabetastanciulescu.ro/sociologie/biblioteca/
    Aparența meritocratică, la toate nivelurile, și evoluțiile care întăresc tot mai mult ”morala complicității demonstrative” au fost motivele pentru care mi-am dat demisia din universitate. În anii 1990, încă se mai putea face o carieră universitară ”pe bune”, chiar dacă și atunci aceasta era o opțiune riscantă și greu de urmat (calificată de unul dintre colegii mei de atunci drept ”strategie de sinucidere”). Dar era posibil: dacă erai performant și perseverent, nu te puteau ”scoate din cărți”; eu sunt una dintre dovezile vii. În ultimii 10 ani, am sentimentul că te scot din cărți tocmai din cauză că ești mai performant decât alții și nu se sfiesc să te ardă pe rug în piața publică, în ovațiile ”maselor”, dacă perseverezi în a apăra valori precum performanța, corectitudinea, integritatea – v. articolul meu ”Democrația și Giordano Bruno: când competența e privită – și sancționată – ca incompetență”…
    Nu, nu vă îndemn să plecați din țară dacă simțiți că sunteți capabili de performanțe reale (deși este și aceasta o alternativă), nici să renunțați la valori și caracter. Vă îndemn să vă autoeducați un optimism realist, să vă stabiliți 5-10 valori foarte clare, iar apoi să construiți și să urmați perseverent, ÎN GRUP, strategii eficace în jurul acelor valori; oricât de mult ați critica, verbal și în scris ”sistemul”, nu veți schimba nimic dacă nu vă organizați în GRUPURI de presiune bine sudate.

  8. Am fost si eu la concurs si sunt de acord cu articolul. Mersi de rabdarea, meticulozitatea si eleganta cu care ai scris acest post! Desigur, semnez si eu o petite, macar sa nu se simte asa siguri pe ei “domnii” de la “Academie”

  9. Salut!

    Iată câteva căi posibile de acţiune – pe care le-am identificat în urma unei discuţii faţă-în-faţă purtate ieri cu câţiva colegi de concurs pentru burse post-doc la ICCV (dar sunt valabile şi pentru alte concursuri din această perioadă):

    1) DEPUNEM CONTESTAŢII INDIVIDUALE – la ICCV şi/sau pe unde a mai candidat fiecare: contestăm, motivat, rezultatul pe care l-am primit. Prin aceste contestaţii nu putem spera că ni se va face dreptate, dar e bine să le facem, ca să nu ni se reproşeze ulterior că am sărit etape.

    2) tot individual SESIZĂM NEREGULILE ŞI CEREM ANULAREA CONCURSULUI – motivele sunt multiple (aceleaşi ca în cazul contestaţiilor):
    – metodologie neclară şi modificată pe parcurs (celebra adeverinţă de angajat în cercetare – care, dincolo de faptul că a fost introdusă pe parcurs, este în sine problematică: aceste burse ar trebui să-i sprijine tocmai pe cei care nu au o sursă de venit care să le permită să se dedice cercetării);
    – conflict de interese între membrii comisiei şi candidaţi (în cazul în care au fost în relaţii de muncă în ultimii 5 ani – conform Ghidului publicat de Agenţia Naţională de Integritate, p. 6: http://www.just.ro/LinkClick.aspx?fileticket=h8lsh%2BwBKPA%3D&tabid=106);
    – faptul că interviurile au fost superflue, pentru că dosarele nu fuseseră citite (adică nu fuseseră evaluate de membrii comisiei, ci doar analizate de secretare după criteriul locului de muncă) şi nu puteam susţine un proiect de 10-15 pagini în 5-10 minute în faţa unei comisii care nu-l citise. Ăsta mi se pare un argument extrem de puternic: faptul că membrii comisiei nu ne citiseră proiectele (fapt evident din ce întrebările pe care ni le-au pus) nu numai că decredibilizează evaluarea (cum sunt celelalte aspecte), ci arată că, de fapt, nici nu s-a făcut o evaluare (cel puţin în cazul candidaţilor necunoscuţi lor). Rolul interviului e tocmai acela de a preciza o evaluare iniţială, care – cel puţin în cazul meu şi al celor cu care am vorbit până acum – nu a existat.

    E bine ca şi sesizările (nu doar contestaţiile) să fie individuale, pentru a ilustra mulţimea nemulţumiţilor (va fi mai persuasiv aşa). Sesizările astea ar fi de trimis la ICCV (către director), dar mai ales la Academia Română (către preşedinte) şi, simultan sau ulterior (încă nu ne-am hotărât cum ar fi mai bine), la AMPOSDRU şi la Ministerul Fondurilor Europene.

    3) O PETIŢIE COMUNĂ, DESCHISĂ PUBLICULUI SPRE SEMNARE, PRIN CARE CEREM REINTRODUCEREA EVALUĂRII INTERNAŢIONALE. Evaluarea internaţională a fost introdusă de Funeriu şi a fost scoasă ulterior de cei de după el (ar trebui văzut precis când). Numai aşa poate fi asigurată obiectivitatea evaluării. Chiar dacă se reiau aceste concursuri cu comisii externe (care nu sunt în conflict de interese cu candidaţii), încă se vor putea face trocuri de tipul: Y, venit din oraşul ABC, îl admite pe omul lui X la Bucureşti, iar X îl admite la ABC pe omul lui Y de acolo (la unele concursuri s-a procedat şi aşa). Petiţia asta ar trebui adresată către Ministerul Fondurilor Europene, AMPOSDRU şi chiar UE (în engleză).

    4) SCRIEM TEXTE MAI PERSONALE (cum a făcut Elena deja) ŞI LE PUBLICĂM PE NET – pe Contributors, pe blogurile noastre, pe FB etc. Textele mai personale – în care să povestim cum am trăit noi experienţa acestui concurs (dând poate chiar exemple de întrebări primite la interviu sau povestind cum am ajuns neeligibili) – vor avea, de asemenea, un rol persuasiv puternic, atrăgând atenţia altor tineri cercetători (care au candidat sau nu) şi a publicului larg.

    În săptămâna ce vine urgente sunt 1 şi 2. Din câte am înţeles, contestaţiile se pot depune în termen de 48 de ore – dar în zile lucrătoare. Deci luni şi marţi (26 şi 27 mai), cum au spus şi ei pe saitul ICCV.

    Ce părere aveţi de aceste propuneri? Orice alte idei, sunt desigur binevenite.

    Cu cele mai bune gânduri,
    Ileana

    • Ileana, Cred ca sunt foarte bune propunerile tale. Pe mine m-au intrebat, de exemplu, cu un aer de scarba, daca “Ai citit ceva pe tema proiectului?” Insa, daca ar fi deschis proiectul, ar fi vazut ca acesta avea nu numai note de subsol, ci si o foarte frumoasa bibliografie.

  10. Va recomand sa descrieti in presa cat mai multe experiente personale din timpul interviurilor…Eventuale trimiteti-le la contributors/hotnews/romanialibera. Sa metionati si ce cuantum au bursele si mai ales cat de superficiala este selectia pt bani multi ai UE. Solicitati celor care va publica articolele interviu cu directorul ICCV sau presedintele Academiei….popularizati cat mai mult doc cu petitiile pt a putea fi transformat int-o intittiva legislativa in care sa solictati reintroducerea comisiilor de selectie internationale(initiate de Funeriu)….Poate mai aveti si documentul-comunicat de presa scris sub forma unei compuneri de cls III-a prin care se erau ~explicate~ motivele pt care ati fost declarati respinsi.Un simulacru asemanator a avut loc si la Institutul Iorga in aprilie…

    • Elena, iti propun sa va concentrati pe redactarea memoriului si a contestatiilor deocamdata. Promovarea in “marea presa” poate veni si ulterior, cu exemple concrete de cereri / plangeri propuse spre solutionare, adica elemente ce pot fi urmarite concret atat de public, cat si de presa.

      Nu are rost sa incepi sa tipi inainte de a incepe procedura oficiala de depunere a unei plangeri oficiale.

      Nu cred ca mai trebuie sa iti spun ca aveti sanse mai mai pentru o solutionare obiectiva la POSDRU. Pe malul Dambovitei sunt asteptate 2 reactii tipice:
      – inflamarea sterila a opiniei publice oripilata ca asa ceva se poate intampla pana si in Academia Romana. Acest lucru, in afara de consum important de timp pentru a raspunde toate comentariilor, nu duce departe;
      – musamalizarea contestatiilor. Voi nu intelegeti de fapt ca banii trebuie sa ofere continuitate unor proiecte / bani deja existenti, ca cine imparte parte isi face, ca SRI-ul este strategic, insa nu are bani sa isi finanteze un student stralucit pentru a deveni o resursa importanta a Serviciului, ca oamenii din comisie nu merita o discreditare profesionala doar pentru ca au facut totul ca si pana acum, etc.

      Verba volant, scipta manent. Concentrati-va pe plangeri oficiale la POSDRU. Asta e esenta. Restul poate sa astepte.

  11. Desfasurarea concursului ICCV descrisa de Elena Dragomir se potriveste perfect cu aceea a concursului pentru burse doctorale si postdoctorale organizat de UPB (Universitatea POLITEHNICA Bucuresti), finantate tot printr-un proiect POSDRU.
    Anomaliile ar fi urmatoarele:
    (i) concursul a fost anuntat pe site-ul UPB cu cateva zile inainte de expirarea termenului de depunere a dosarelor. Concret, concursul a fost anuntat miercuri, iar dosarul putea fi depus: joi, vineri, sambata, si luni. Organizarea concursului a fost anuntata si pe listele private de discutii ale facultatiilor si departamentelor. Aceasta din urma era singura sansa reala de a afla despre concurs.
    (ii) proba de interviu a fost inlocuita de trimiterea via o platforma web, a unei prezentari ppt, pe baza careia se realiza evaluarea candidatului.
    (iii) comisia de evaluare a ramas tot timpul anonima.
    (iv) Criterile concrete de evaluare au fost anuntate _dupa_ afisarea castigatorilor. Acestea includeau numarul de articole publicate, care, impreuna cu prezentarea ppt si propunerea proiectului, alcatuiau o nota. Lasand la o parte trasatura “cantitate vs calitate” a criteriilor, nota finala a candidatilor si clasamentul nu au fost afisate.

    In opinia mea, prin (i)-(iv), UPB a reusit cu un profesionism sinistru, sa aleaga oamenii pe care si-i doreste, indiferent de valoarea acestora, si fara sa “supere” pe cineva: oficial, nu exista o comisie de concurs, si nici un barem concret.

    Daca banii ar fi fost ai UPB, probabil ca lucrurile nu suportau comentarii. Pana la urma, o institutie poate sa cheltuiasca cum crede de cuviinta. Banii insa sunt europeeni, si in contextul asta, cred ca singura solutie ar fi ca cei care dau banii sa fie informati corect vizavi de modul in care acestia sunt folositi.

  12. De acord total. E bine ca se face ceva. Am participat la interviu si stiu ca ce a fost acolo se numeste nesimtire in cel mai pur stil haiducesc.

  13. Excelent articol! Acelasi tip de manareli intre prieteni s-a facut si la concursul pentru burse postdoctorale de la Academie, filiala Iasi, unde la stiinte socio-umane criteriile au fost vagi, comisia incimpetenta in a judeca valoarea/nonvaloarea unui proiect. Cred ca in acest memoriu ar trebui incluse mai toate porcariile care se fac cu bani europeni si mai ales cu bani nostri, pentru ca sa nu uitam ca o parte din burse e platita de la buget. Deci nesimtitii astia meritocrati fura cu nemiluita. Sunt cateva cazuri celebre la Iasi de indivizi care si-au facut case din banii furati prin Posdru, in special pe la Litere si Filozofie. Deh, intelectuali europeni, nu te joci…

  14. Pingback: Reacţie solidară împotriva abuzurilor de la ICCV, unul dintre institutele Academiei Române | Elena Dragomir

  15. Pingback: Blat academic pe banii UE. Sute de intelectuali de elită reclamă nereguli grave la vârful Academiei Române | Lupul Dacic

  16. Pingback: O demisie la ICCV… Dar nu una de onoare… | Elena Dragomir

  17. Pingback: Răspunsul ICCV la petiţia noastră | Elena Dragomir

  18. Am citit toate aceste randuri cu mare parerere de rau. Parere de rau pentru voi. Voi chiar mai sperati in a se face totul bine si corect. Vise.
    Sa va explic ce inseamna fonduri europene pentru Solicitant-Aplicant.
    Fondurile europene sunt sursele si resursele de dezvoltare financiara si suport politic pentru cel ce aplica si castiga un proiect. Cum ? Exemplu: ICCV castiga un proiect in parteneriat cu Univ X si Univ Y. cand se face echipa de proiect se uita fiecare partener in ograda sa si constata ca : Manager de proiect poate fi fica dlui Director sau sotia dlui X membru in Consiliu Director, etc.Asistent manager poate fi dl X sotul dnei Y de la AMPOSDRU, etc. Bun pana aici. Dupa echipa de proiect ajungem la formare- spunem asa cu titlul general- formarea se ocupa cu stimularea financiara a diferitelor ilustre necunoscute – profesional- firme de formare sau in cazul de mai sus universitati, care vor selecta in grupul tinta neamuri, rude, cunostinte politice sau ciocoi mai vechi sau mai noi,deci, ceilalti din plebe sa mai astepte .Daca vorbim in zona formarii si de ceva subventii, cei ce nu fac parte din grupul castigator sa se mai linga pe bot de la asa zaiafet.
    Asa ca, nu va faceti iluzii desarte ca o sa va rezolve cineva situatia asta neplacuta ci doar sa sperati ca veti ajunge vreodata si voi pe acolo pe unde ar trebui sa fiti in mod normal.
    Daca doriti informatii reale si picante , va rog sa va uitati pe listele de doctorate si postdoctorate de la universitatile din tara , la partenerii lor si provenienta ,, castigatorilor,, burselor respective.
    In rest, numai de bine despre nemureala din POSDRU, Ministerul Fundurilor Furopene si alte manuitoare de banuti europeni, vezi FDSC si FRDS, ICCV, si alte ONG- i… lustre.
    PS. In strainezia , respectiv Belgium, Univ Liege am fost acceptat la Doctorat doar prin procedura simpla si cunoscuta de mine de 2 ani inainte. Sa nu ma banuiti ca am rude sus puse pe acolo, la ei este Belgia nu Romania.
    Ganduri bune si frumoase

    • Multumesc pentru comentariu, Eduard. Din pacate, nu te pot contrazice. Din ce in ce mai sumbre asteptari am si eu. Sunt in primul rand suparta pe mine, pentru ca ma credeam o cinica, pe de plin lamurita despre cum “merg” lucrurile pe la noi, si totusi, cu prima ocazie, ICCV m-a pacalit ingrozitor si pe mine, alaturi de atatia altii. Mult succes in Belgia. Am vazut si eu ca in “strainezia”, chiar daca nu perfecta, este totusi o alta lume.

  19. Nu stiu ce sa iti spun legat de acest subiect decat ca eu personal am trecut printr-un asemenea concurs( la nivel de doctorat nu postdoctorat) si am reusit sa intru fara sa vorbesc cu cineva sau sa stiu cine e in comisie. Sincer mai bine ca nu am stiut intrucat exista posibilitatea sa am un stres in plus( cine sunt eu sa vorbesc in fata…). Am depus documentatia necesara si din ce am vazut din interviu si intrebari membri comisiei stiau in mare continutul dosarului. Tu ai avut publicatii in reviste bine cotate? Au fost lucrarile tale citate in alte articole? Care e factorul de impact al revistei in care ai publicat? Sunt doar cateva din intrebarile cheie pe care trebuie sa incerci sa le poti raspunde cat mai obiectiv cu putinta. Ai reusit sa raspunzi bine la intrebarile comisiei si daca da care a fost feedbackul primit?

    • Margareta, te asigur ca am tot ce vrei tu sa insinuezi ca nu as avea: si articole ISI, si reviste bine cotate si capitol in carte publicata de Routledge. In plus, daca ai fi citit, ai fi aflat ca problema nu a fost/nu e doar a mea, ci a multor altor sute de oameni. Eu te felicit ca esti atat de bine pregatita, mai bine ca noi toti. Dar te si compatimesc: tu chiar crezi ca noi ceilalti suntem toti niste prosti?

      • nu e vorba de prosti sau incompetenti sau orice fel de insinuari. E pur si simplu vorba de o analiza cat se poate de obiectiva care trebuie facuta de fiecare asupra ce a facut ce poate face si cum isi evaluaza performantele. Apreciez faptul ca poti sa lasi deoparte unele resentimente si sa incerci sa analizezi la rece si cat se poate de obiectiv cele intamplate dar din pacate eu nu am putut analiza decat performanta mea la aceasta admitere intrucat access la documentatia colegilor sau interviurile acordate nu am avut. Recunosc ca eu sunt subiectiva si am o parere buna despre ce fac, ce urmeaza sa fac si ce vreau sa fac in continuare dar asta nu inseamna ca si membri comisiei au aceiasi parere unanima( parerele pot fi impartite, pot fi puncte de vedere diferite, etc). Totul tine de tine si de capacitatea ta de a te vinde daca imi este permis sa folosesc aceasta expresie. Trebuie sa fie acolo ceva wow..sau sa iesi cu ceva in evidenta( in sensul bun) pentru ca altfel intr-o competitie foarte mare la un moment dat lunea se plictiseste daca aude cam aceleasi idei reluate sau cu cercetari care au mai fost facute. Eu am venit cu o tema multidisciplinara, interdisciplinara si destul de greu de analizat intrucat pe Romania asenea studii nu mai fusesera facute( mai erau la nivel de tari nordice ceva in genul, germania, sua, etc) dar intrucat mediul economic romanesc este ” pitoresc” studiile externe nu se aplica neaparat si la noi .

      • Margareta, las-o baltă. Habar nu ai despre ce vorbeşti. Concursul acela a fost o făcătură, am fost păcăliţi aproape 300 de oameni. Sfaturile pe care le dai tu sunt bune pentru alte situaţii, nu pentru cea de faţă. Elena nu a fost pur şi simplu dezamăgită de rezultat, ci a fost revoltată de modul mizerabil în care a fost organizat concursul – la fel ca toţi ceilalţi participanţi batjocoriţi. Banalităţile tale de tip “self-help” sunt ridicole în momentul în care comisia nici nu ne citise dosarele.

  20. Sa speri este normal, sa disperi este uman dar sa te minta, insle si sa spuna ca mai are si dreptate este pur ROMANESC postbellum( de dupa 1945).
    Sunt din ce in ce mai trist pentru ca oameni capabili sunt lipsiti de drepturi de catre ,,dinozaurii” ce vietuiesc prin institutii de toate gradele si felurile din Romania

  21. Pingback: Din producţia ştiinţifică a ICCV. Episodul I: Dr. Radu Predoiu | Elena Dragomir

  22. Pingback: Noi ne facem că muncim, iar POSDRU plăteşte | Elena Dragomir

  23. Pingback: Despre birocraţia POSDRU sau cum să ne batem joc de cetăţean | Elena Dragomir

  24. Pingback: Simulacru de concurs la Academia Română. Un deznodământ? | Elena Dragomir

  25. Pingback: Noul guvern de tehnocrați și scandalul de la Academie | Elena Dragomir

  26. Pingback: OIPOSDRU MEN ne-a dat dreptate: În mai 2014, a fost un simulacru de concurs la Academia Română | Elena Dragomir

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s