Apariţie editorială. Relaţiile România-U.R.S.S.-Iugoslavia, 1954-1964

Mihai Croitor & Sanda Borşa,Triunghiul suspiciunii. Gheorghiu-Dej, Hruşciov şi Tito, 1954-1964, Cluj-Napoca, Mega, 2014, 244 pagini (vol. I),  540 de pagini (vol. al II-lea).

vol.ILiteratura de specialitate dedicată relaţiilor externe ale României postbelice s-a îmbogăţit recent cu un nou titlu, Triunghiul suspiciunii. Gheorghiu-Dej, Hruşciov şi Tito, 1954-1964, publicat la Cluj-Napoca, la editura Mega, sub semnătura lui Mihai Croitor şi a Sandei Borşa.

Lucrarea este împărţită în două volume: un studiu asupra temei enunţate în titlu şi un volum de documente.

După o trecere în revistă a procesului destalinizării şi a relaţiilor sovieto-iugoslave din prima parte a Războiului Rece, primul volum se concentrează asupra „triunghiului româno-sovieto-iugoslav” – după cum îl numesc autorii –, triunghi considerant relevant în istoria „debutului disidenţei R.P.R. în interiorul lagărului comunist”.      

Scopul asumat al lucrării este acela de a „aborda într-o manieră cât mai obiectivă principalele evoluţii survenite în cadrul relaţiilor politico-diplomatice româno-iugoslave, sovieto-iugoslave, respectiv, româno-sovietice” în intervalul cronologic anunţat în titlu şi de a „contribui la o mai bună înţelegere a etapelor care au caracterizat” aceste relaţii.  

Concluzia autorilor este aceea că, în ciuda distanţării României de Moscova (survenite în anii 1962-1963  ca urmare a „viziunilor economice integraţioniste”, pe care sovieticii le promovau în C.A.E.R.) şi în ciuda îmbunătăţirii relaţiilor dintre România şi China, Gheorghiu-Dej a „aspirat spre un deziderat aproape imposibil: o apropiere româno-iugoslavă” (s. MC & SB).  Autorii explică această afirmaţie astfel: „Dificultatea concretizării unui asemenea deziderat rezida în cunoscutele diferende sino-iugoslave, precum şi [în] deosebirile ideologice dintre U.C.I. şi partidele comuniste şi muncitoreşti, semnatare ale Declaraţiei de la Moscova (din 1960). Abil, profitând de interesul Beijingului în a susţine disidenţa românească în interiorul lagărului comunist, precum şi de interesul R.P.R. şi R.S.F.I. în construirea hidrocentralei de la Porţile de Fier, Gheorghe Gheorghiu-Dej va reuşi în mai puţin de un an să pună bazele unei apropieri româno-chineze, dublate, spre surprinderea tuturor, şi de o apropiere româno-iugoslavă. Fidelul (s. MC & SB) de odinioară se transformase în rebelul (s. MC & SB) Kremlinului .”  

Cuprinsul primului volum poate fi consultat aici (pdf).

Cel de-al doilea volum cuprinde 75 de documente provenind din Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Fondul C.C. al P.C.R., Secţia Relaţii externe şi Secţia Cancelaria. Documentele au în vedere perioada 1954-1965. Un cuprins al acestui volum (inclusiv o listă a documentelor) poate fi văzut aici (pdf).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s