Ce ne aşteaptă?

Cred că pentru oricare dintre noi este limpede că la un moment dat un cutremur mare va zgudui România. Întrebarea nu este dacă se va petrece, ci când se va petrece. Şi, pentru că nimeni nu poate încă să prevadă aşa ceva, firesc ar fi să fim pregătiţi, să ne aşteptăm să se petreacă mâine sau poate chiar azi şi să acţionăm în consecinţă. Ce s-a petrecut în trecut, adică experienţa şi istoria, ne arată că nu avem niciun motiv de optimism din acest punct de vedere.     

La 14 octombrie 1802, la ora 12:55, s-a produs un cutremul de 7,7 magnitudine Richter şi intensitate IX-X Mercalli. Au căzut case, biserici, dar nu se cunosc date despre pierderile de vieţi omeneşti. Se pare că acest cupremur ar fi fost mai mare decât cel din 1977. În epocă a şi fost numit „Cutremurul cel Mare”.

La 23 ianuarie 1838, la ora 18:45, s-a produs un alt cutremur devastator, 6,9 magnitudine Richter, VIII intensitate. Atunci au căzut 217 biserici. Biserica-cetate de la Prejmer a fost ruinată. Timişoara a suferit pagube importante. O masivă alunecare de teren a barat Pârâul Ghilcoş, formându-se Lacul Roşu. Unele surse vorbesc despre 600 de morţi şi 600 de răniţi.   Cutremure mari au avut loc şi în 1868, 1908 sau 1940.

Înmormântarea deţinuţilor ucişi sub zidurile Doftanei în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940. Participă Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş, Constantin Doncea.

Înmormântarea deţinuţilor ucişi sub zidurile Doftanei în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940. Participă Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş, Constantin Doncea.

Pe 10 Noiembrie 1940, la ora 3:39, s-a produs în zona Vrancea un seism cu magnitudinea de 7,4 Richter şi intensitate IX Mercalli, cu epicentrul la aproximativ 133 km adâncime. Se estimează că atunci au murit 1.000 de oameni (după unele surse 500 în Bucureşti) şi că au fost răniţi 4.000. Cenzura nu a lăsat aceste informaţii să ajună la public. Atunci a căzut în Bucureşti Blocul Carlton (53 de metri înălţime). Blocurile Scala, Grădiniţa, Belvedere, Continental nu au cazut, dar au fost afectate. O parte a închisorii Doftana s-a prăbuşit, ucigând o serie de deţinuţi comunişti. După cutremurul din 1940 au fost pentru prima dată adoptate în România norme antiseism.

La 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudine 7,2 Richter şi intensitate resimţită în Bucureşti IX s-a produs la ora 21:22. S-au prăbuşit sau au fost avariate 33.000 de locuinţe, au murit 1.571 de oameni (1.578, după unele surse), dintre care 1.424 numai în Bucureşti, şi au fost răniţi 11.300.  Oraşul Zimnicea a fost distrus şi reconstruit din temelii. În Bucureşti, între altele, au căzut Blocul Scala, Blocul Belvedere, Blocul Grădiniţa. Clădirile atunci noi (construite în anii 1960 şi 1970) s-au purtat mult mai bine decât cele ridicate înainte de război.[1]

Un raport din 14 martie 1977, realizat de Ministerul Turismului, arată cum au fost afectate hotelurile din Bucureşti de cutremurul care se petrecuse cu 10 zile mai devreme[2].

Potrivit acestui raport, au fost complet distruse sau foarte avariate (însemnând „dislocări de ziduri, platforme prăbuşite”) mai ales clădirile construite între sfârşitul secolului al XIX-lea şi anii 1960. Astăzi, construcţiile are nu au cazut atunci, din Bucureşti şi de aiurea, sunt cu câteva decenii mai bătrâne. În capitală sunt 374 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 190 au fost considerate pericol public. Deci, ce ne aşteaptă?

Notă: Sursa fotografiei de sus Fototeca Online a Comunismului, cota 4/1940.


[1] Cristian Lascu, Cutremurul cel Mare, în National Geographic România, august 2005; Corneliu Dragomir, O socioantropologie a dezastrelor naturale, Lumen, Iaşi, 2009, 45-49.

[2] Pentru cota din arhivă a acestui raport, vă rog să mă contactaţi.

10 thoughts on “Ce ne aşteaptă?

  1. In legatura cu Zimnicea, considerat si anuntat atunci in mare parte oras distrus, recent am citit ca de fapt nu e chiar asa; sigur ca distrugerile au fost mari, dar nu atat de mari cat a crezut tovarasul, dar autoiritatile locale au decis ca niste bani de la buget pentru refacerea centrului ar prinde bine (asa de bine incat liceul construit atunci “provizoriu”de americani – sa tina vreo 10 ani, e si acum in functiune si nu exoista sperante pentru construirea altui local). Cam la fel s-a intamplat si in cazul orasului Rosiorii de Vede, unde multe cladiri au fost avariate, cateva au cazut, dar secretarul local a hotarat sa darame si restul de cladiri din centru pentru a face unele noi. Nu eram aici in perioada aia, dar am citit ca au fost demolate cladiri istorice aflate in cea mai buna stare si s-au construit in locul lor blocuri.
    Un nou exemplu de manipulare din partea puterii politice, de atunci (nu ca acum ar fi altfel …).

    • Eu cred ca nu este vorba de o prezicere aici… Cat despre Dumnezeu, cred ca ar fi bine sa nu-L amestecam. Ca nu e vina Lui daca ne asezam de-a curmezisul pe linia de cale ferata, zicand “Ce-o vrea Dumnezeu”, si trenul totusi vine.

      • există o scenă antologică în Panglica albă (http://www.imdb.com/title/tt1149362/?ref_=sr_1).
        un copil se plimbă pe balustrada unui râu.
        învățătorul îl ceartă, iar copilul îi răspunde cam așa: „n-am căzut, deci Dumnezeu a considerat că e bine ce fac.”
        acel băiat și restul celor educați atunci, acolo și așa au fost naziștii de mai târziu.
        un film superb, de văzut neapărat de către cei interesați de istoria sec. XX.

      • Aici e vorba de un cutremur, nu de neatentia noastra. Multimiri celor ce ne pun in tema despre un eventual pericol dar nu isi va parasi nimeni locuinta ca sa se protejeze de un cutremur care nici nu stim cand va veni. Si nici nu o sa stam inchisi in casa in loc sa ne facem datoriile zilnice pentru ca cine stie ce se va intampla. Si este vb despre Dzeu pentru ca in cazul in care chiar va fi un cutremur asa mare cum se spune, nu cred ca-si doreste nimeni sa moara intr-un astfel de mod in loc de batranete sau de boala. Acelasi lucru si in cazul accidentelor ca astea au ajuns sa fie o obisnuinta in zilele noastre. Cate zile ai, atatea traiesti! Nu scapa nimeni, indiferent de modul in care murim.

  2. A te teme de cutremur, gasesc sinonim cu a te teme de ploaie sau de Soare. Sunt chestiuni naturale care fac parte din ciclicitatea vietii pe pamant. Asa a fost conceputa platena noastra, sa se mai si zguduie din cand in cand. Fiind o cauza naturala, ceea ce ramane dupa se cheama selectie naturala, la fel de normala.
    Daca vrea natura sa ne dea un restart, indiferent de ce vrem noi, o va face.

    • Eu nu am vrut sa spun ca ma tem de cutremur, desi teama este sanatoasa, pentru ca ne face prevazatori, ceea ce este in folosul nostru. Eu personal nu prea am motive de teama pentru ca stau intr-o casa care nu cred ca risca sa cada la un cutremur serios, pentru ca nu intru in cladiri care stau sa cada… Daca farmacia, cabinetul notarial sau cafeneaua sunt in astfel de cladiri, atunci nu intru acolo, imi aleg altele. Am vrut sa spun ca, daca este posibil, ar trebui sa incepem sa ne pregatim pentru ce e mai rau, pentru ca ce e mai rau sigur va veni. Zic ‘daca ne permitem’ pentru ca stiu ca sunt oameni care nu au de ales, care nu au bani pentru consolidari, care nu au unde se muta. Aceia nu prea au de ales si pot spune ca in Evul Mediu “ce-o vrea Dumnezeu’. Ceilalti ar trebuie sa ia masuri, cred eu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s