Larry Watts şi Planul Valev: o singură notă de lectură

foto: http://cs.ucsb.eduÎn deja faimoasa lucrare Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România (Editura Rao, 2012, 800 de pagini ), Larry Watts scrie la pagina 249 că Planul Valev a fost „acerb criticat” în timpul Şedinţei Plenare a CC a PMR din aprilie 1964 – cea care s-a încheiat cu adoptarea vestitei „Declaraţii de independenţă” faţă de Moscova.[1] Cu încăpăţânare şi hotărâre, am citit şi recitit întreaga stenogramă a celor opt zile de Plenară (15-22 aprilie 1964)[2], dar nu am reuşit să găsesc nici măcar o singură referire la Planul Valev. Atât!


[1] Din păcate, nu reiese din volum ce sursa a folosit Watts când a scris aşa ceva.

[2] Publicată în Florian Banu, Liviu Ţăranu, Aprilie 1964. ‘Primăvara de la Bucureşti’. Cum s-a adoptat ‘Declaraţia de independenţă’ a României, Bucureşti, Enciclopedică, 2004

22 thoughts on “Larry Watts şi Planul Valev: o singură notă de lectură

    • Pe cat de clara este intrebarea, pe atat de complicat este raspunsul.🙂 Am cercetat aceasta tema vreo sase ani si apoi am scris o teza de doctorat despre ea. Simplificand, as spune ca: 1) In 1964 Romania nu era pe atat de dependenta de Moscova pe cat se crede. 2) Importanta Declaratiei este adesea exagerata. Eu nu folosesc termenul “Declaratie de independenta” ca sa descriu caracterul documentului, ci ca sa identific documentul intre altele, in sensul ca asa este el cel mai bine cunoscut. De aceea il si pun in ghilimele.

      • întreb și eu, ca habarnist: nu se putea ca România să nu fi fost prea dependentă de Moscova, dar regimul să insinueze că era ultra-dependentă și că, așadar, a făcut ceva măreț prin acea „declarație de independență”, cu scopul identificării unui dușman extern, lucru care i-a permis ținerea sub un control total a populației?
        [sper să se înțeleagă ce am vrut să zic🙂 ]

      • Se intelege perfect. Multumesc pentru comentariu! De fapt, aceasta idee este destul de des intalnita in unele lucrari. Eu nu sunt de acord cu ea. Eu cred ca declaratia a fost in mare parte o reactie la o amenintare externa. Daca amenintarea a fost una reala sau imaginata (perceputa), asta e alta discutie.

      • Alta intrebare foarte grea.🙂 Unii istorici spun vag ca “la sfarsitul anilor 1950 si inceputul anilor 1960”. Altii o leaga de revolta din Ungaria, din 1956. Unii se opresc la momentul 1958, cand trupele sovietice au fost retrase din Romania. Altii zic ca in 1962, dupa Cosfatuirea CAER din iunie de la Moscova. Unii zic ca in 1963, altii ca odata cu elaborarea si publicarea Declaratiei din 1964 (si tot asa). Mai sunt si cei care cred ca nu a existat o desprindere de Moscova si ca totul a fost o mare punere in scena romano-sovietica, ticluita pentru a induce in eroare Occidentul. Eu cred ca tema aceasta mai trebuie cercetata si ca in viitor s-ar putea sa constatam ca romanii nu erau chiar “servitorii” Moscovei, voluntar lucrand pentru interesele sovietice impotriva intereselor Romaniei, asa cum adesea se scrie. Dar asta este mai mult o ipoteza, inca avem de cercetat relatiile romano-sovietice pentru anii 1944-1960.

  1. Oh, si paranteza este foarte interesanta. Unii istorici sunt de parere ca s-a produs o desprindere a politicii externe a statului roman de politica sovietica. Altii cred ca era vorba de independenta elitelor politice romanesti fata de liderii sovietici. Unii spun ca s-a produs doar o independenta economica, altii scriu despre idependenta politica. Unii zic ca n-a fost independenta, ci autonomie… Si tot asa…🙂

  2. You have indeed caught one of several errors in the first edition of my book With Friends Like These. This error is corrected in the second edition, which is scheduled to go print by year’s end. Without excusing that error, it is worth noting the Valev issue was very much a presence in the Plenum’s condemnations of supranational economic control. One also might suspect that something more than coincidence was behind the timing of the 23 April 1964 Declaration – the one-year anniversary of the original Valev lecture at Lomonosov University in Moscow. And in discussions following the Plenum, Romanian leaders consistently referred to the Valev plan. See, for example, Bodnaras’ June and July 1964 discussions with the Chinese Ambassador, documents 219 and 222 in Romulus Ioan Budura, coordinator, Relatiile Romano-chineze 1880-1974 (2005).

    • Va multumesc pentru comentariu si, implicit, pentru raspuns. (Raspund in limba romana pentru ca stiu ca vorbiti foarte bine romaneste.) Ma bucur sa aflu ca aceasta eroare a fost indreptata. Totusi, pe de o parte admiteti “eroarea”, dar pe de alta scrieti ca “the Valev issue was very much a presence in the Plenum’s condemnations of supranational economic control”. Ori, eu spun ca nu am gasit nicaieri in stenograma plenarei nicio mentiune nici la numele lui Valev, nici la planul lui Valev. Este adevarat ca in timpul plenarei a fost criticat proiectul de refomare a CAER-ului prin specializare si integrare, dar Valev si planul lui nu au fost mentionati. Cel putin, eu nu am gasit astfel de mentiuni pana acum. Cercetarile mele nu confirma pana in prezent ipoteza conform careia ar fi existat o legatura intre organizarea plenarei in aprilie 1964 (sau intre adoptarea Declaratiei) si implinirea unui an, in exact aceeasi perioada, de la prelegerea lui Valev. Sunt de acord ca in iunie 1964 Planul Valev a fost aspru criticat in Romania (iar documentele publicate in volumul pe care l-ati mentionat sunt o dovada in acest sens), dar asta nu este si o dovada ca planul a fost criticat si in plenara din aprilie 1964. Sigur ca putem face speculatii, putem formula ipoteze, dar cert este deocamdata ca in stenograma plenarei din aprilie 1964 nu exista referiri la Valev sau la Planul Valev. Oricum, mi-am stabilit obiectivul de a citi stenograma si in varianta sa originala, asa cum este ea in arhiva, pentru ca pana acum am citit doar varianta publicata.

    • Mrs. Dragomir, Mr Watts, allow me to state too, that something was “in the air”. I remember my grandfather coming back in that year from some geographic conference on the Danube countries, that had been held in Budapesta. He was invited several days later by some high ranking party guy, and we were scared. Coming back he hold us he had received praises for his “scientific attitude”. What had haappened, was that he had been irritated by a sequence of Hungarian and Polish conferences invoking “scientific” arguments which sounded very much like unified economy. That was the bottom line, I do not remember details. But unlike the other romanian participants, my grandfather took a stand and brought arguments, why the stand point of the colleagues was criticable. Although he did not know much of the Valev plan, his instinct had been right, in the sense that the arguments were not science, but a propagandistic preparation of something else. And he was not scorned but praised for this, which shows that indeed there was a defense being organized, against some integrative plan which was not really favorable to Romania. If you watch the role of Moldova within the empire of the sovjets, reduced to agriculture overproduction, poisoning of the land and freatic waters – you may guess that something was avoided, which would not have been to the advantage of the country.

      The question of Mrs. Dragomir, if there has been an overreaction, is a difficult one. Mostly so, because it is well known that Russians did only overreact. So once being outside of the position of hundred percent agreement and acceptance of their strategy, I do wonder who will estimate and how, if there has been overreaction. This difficulty should be made clear before attempting an answer.

      • Stimate Domnule Preda, Va multumesc foarte mult pentru comentariu. Ceea ce ati scris confirma intr-adevar ce am gasit in arhive, anume ca in Romania la momentul respectiv oamenii (mai ales liderii) erau cu adevarat ingrijorati (ba chiar ingroziti) ca teoriile privind specializarea si integrarea CAER fusesera inventate de sovietici ca sa aiba la un moment dat pretexte pentru a-si atinge niste scopuri ascunse, intre care (se temeau romanii) inclusiv anexarea unor noi teritorii romanesti. Cum stalbilim daca aceste temeri erau justificate sau nu? Cred ca doar o cercetare temeinica in arhivele sovietice poate sa aduca lumina in aceasta chestiune, dar aici intervine problema accesului nostru in acele arhive.

  3. Am întâlnit şi varianta (nu ştiu dacă la Boia sau alt autor) conform căreia statutul de “independent” faţă de Moscova al statului român nu ar fi fost decât un joc al Moscovei prin care urmărea ca prin declararea acestui statut România să se apropie de ţările occidentale, China şi dictaturile ţărilor arabe şi africane asupra cărora sovieticii aveau un control deficitar. Un soi de cal troian. Sau de spion, dacă vreţi.

    • dar pentru asta n-ar fi trebuit ca Moscova să dețină un control real puternic asupra României?
      mă gândesc că altfel Moscova nu făcea decât să lase România în brațele acelor țări.
      dacă nu ai control asupra spionului, nu mai e spionul tău🙂
      a existat un asemenea control real?

      • O asemenea interpretare nu este sustinuta de dovezi arhivistice. Ea a fost formulata cu zeci de ani in urma, in plin Razboi Rece, mai cu seama in medii occidentale (de spionaj, de cercetare), inclusiv de romani stabiliti in Occident. Ceea ce atunci era o ipoteza, o speculatie a devenit in timp interpretare istorica, ba pentru unii chiar fapt istoric. Aceasta interpretare este inca foarte draga unora care fac parte, in opinia mea, din vechea scoala de istorie. Repet, materialele din arhive nu o confirma.

    • Aceasta varianta de interpretare este foarte bine stiut de cine si cu ce scop a fost introdusa. Cine a trait in acele vermuri, stie chiar si fara consultarea surselor “de putere”, din experienta si bun simt. Dar cred ca cel putin la aceasta tema sursele si explicatiile aduse de Larry Watts dau o imagine destul de clara.

      Pe scurt, raman suficiente intrebari deschise, sa nu ingrosam inutil randul lor, tolerand niste pozitii de mult dovedite de partinice si deformate, drept “simple variante interpretative”. La sfarsit nu se mai vede padurea de atatia copaci!

  4. Sigur, eu nu sunt un specialist în materie, dar ştiu, ca tînăr inginer la Giurgiu, am fost trimis la un instructaj-simpozion restrîns în cadrul organizaţiei de tineret al Regiunii Bucureşti, la 1 iunie 1964 să fim informaţi despre problemele acestea ale relaţiilor dintre ţările socialiste. S-a prezentat în faţa noastră un domn mai în vîrstă, recomandîndu-se ca fiind muzeograful ION PAŞA care ne-a vorbit despre intenţia de subordonare economică a ţării noastre, şi chiar de dezmembrare aţării, de către Uniunea Sovietică şi alte ţări “frăţeşti”. Şi ne-a dat exemple de felul în care se intenţiona minimizarea industriei româneşti şi că industrializarea trebuia trecută în sarcina ţărilor cu tradiţie industrială, nouă rezervîndu-ni-se doar rolul de furnizări de materii prime, cereale, nutreţuri pentru animale şi alte plante. Pînă şi producţia animalieră ca şi creşterea acestora era trecută în sarcina altor ţări (Cehoslovacia, Germania, Polonia), nouă rezervîndu-ni-se doar rolul de furnizori de nutreţuri şi cereale necesare acestora. Tot muzeograful ION PAŞA ne-a mai spus că însoţind o delegaţie la Moscova în cadrul consfătuirilor dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, un reprezentant al Ungariei ar fi scos o hartă în care ar fi propus delegaţilor prezenţi acolo RECTIFICAREA unor zone de frontieră din vestul României unde populaţia maghiară era mai deasă (Bihor, Satu mare), în scopul liniştirii unei categorii de populaţie maghiară cu apetituri iredentiste şi la sporirea simpatiei populaţiei maghiare pentru regimul socialist maghiar de acolo.
    De aceea, forurile de conducere de atunci ale României erau foarte îngrijorate de toate aceste manevre ale “prietenilor” din lagărul socialist, iar propaganda ilustrînd această îngrijorare era coborîtă pînă la nivelul organizaţiilor de partid din teritoriu.

    • Va multumesc pentru comentariu. Este foarte interesant sa obtin astfel de informatii de la oameni ca dumeanoastra, care au participat direct la astfel de “informari”. Tot ce scrieti aici este confirmat de ceea ce am gasit eu in arhive.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s