Gheorghe Gheorghiu-Dej şi geneza Declaraţiei din Aprilie 1964: un volum de documente

La începutul anilor 2000, într-un volum de documente, Mihai Retegan publica, între altele, stenogramele discuţiilor româno-sovietice, purtate în aprilie-mai 1963 pe tema integrării Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) sau pe tema relaţiilor dintre Moscova şi Beijing[1]. O discuţie în acest sens a avut loc pe 2 aprilie 1963[2] între, pe de o parte, A.I. Andropov, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (CC al PCUS), I.K.Jagalin, ambasadorul sovietic la Bucureşti, şi E.D.Karpişcenko (din aparatul CC al PCUS), reprezentând Uniunea Sovietică, şi, pe de alta, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceaușescu, Alexandru Bârlădeanu, Emil Bodnăraș, Ghisela Vass şi Andrei Păcuraru, reprezentând România.

Din stenograma publicată de Mihai Retegan, aflam că discuţiile din 2 aprilie s-au purtat în jurul unei scrisori a lui N.S. Hruşciov, scrisoare pe care Andropov o adusese la Bucureşti. O altă discuţie între reprezentanţii României şi cei ai Uniunii Sovietice a avut loc pe 26 mai 1963. Şi de această dată, delegaţia sovietică (sub conducerea lui N.V. Podgorny) a adus la Bucureşti o scrisoare semnată de Hruşciov şi adresată conducerii României. Deşi stenogramele celor două discuţii au fost publicate încă din 2002, scrisorile la care ele făceau referire au rămas ascunse în arhive pentru încă foarte mulţi ani. În 2012, spre exemplu, Vasile Buga nota în „Studiul Introductiv” la lucrarea sa O vară fierbinte în relaţiile româno-sovietice. Convorbirile de la Moscova din iulie 1964, Bucureşti, INST, că „din păcate scrisoarea [adusă de Podgorny la Bucureşti în mai 1963] nu a putut fi identificată deocamdată în arhivele româneşti”.[3]

Mi-a luat foarte mult timp ca să găsesc eu însămi aceste epistole în arhive, dar după ce le-am identificat am constatat că, de fapt, este vorba de un schimb de scrisori mult mai amplu decât se crezuse iniţial, între Gheorghe Gheorghiu-Dej şi N.S. Hruşciov. Acest schimb s-a desfăşurat în perioada martie-iunie 1963, după cum urmează:

Data

Expeditor/Destinatar

În principal despre

Prima scrisoare (9 martie 1963)  N.S. Hruşciov către Gheorghe Gheorghiu-Dej Proiectul de la Porţile de Fier;Reformarea prin specializare şi integrare a CAER-ui.
A doua scrisoare (15 martie 1963) Gheorghiu-Dej către Hruşciov Răspunsul părţii române la propunerile făcute de Hruşciov pe 9 martie.
A treia scrisoare (30 martie 1963)  Hruşciov către Gheorghiu-Dej. Scrisoare adusă la Bucureşti de Andropov. Hruşciov răspunde argumentelor şi acuzaţiilor formulate de partea română în scrisoarea din 15 martie.
A patra scrisoare (23 mai 1963)  Hruşciov către Gheorghiu-Dej. Scrisoare adusă la Bucureşti de Podgorny. Pentru că partea română nu răspunsese încă scrisorii sovietice din 30 martie, Hruşciov  îşi prezintă din nou „consideraţiile” despre problema CAER şi despre problema relaţiilor sovieto-chineze (dar nu numai).
A cincea scrisoare (7 iunie 1963) Gheorghiu-Dej către Hruşciov. Scrisoare dusă la Moscova de Ceauşescu. Răspunsul românilor la „consideraţiile” lui Hruşciov.

1Recent, am intrat în posesia unui extraordinar volum de documente, care, pentru prima dată (după ştiinţa mea) publică scrisoarea sovietică din 23 mai 1963 şi scrisoarea de răspuns a lui Gheorghiu-Dej din 7 iunie 1963. Este vorba despre

Mihai Croitor, În umbra Kremlinului. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi geneza Declaraţiei din aprilie 1964, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, 550 de pagini.

Volumul debutează cu un „Studiu Introductiv” (paginile 13-18) în care Mihai Croitor argumentează că adoptarea şi publicarea Declaraţiei din aprilie 1964 au reprezentat, de fapt, apogeul unui proces care debutase încă din 1962 şi care era în principal legat de două evenimente majore, încercarea sovietică de reformare a CAER şi diferendul sino-sovietic.[4]

Cunosc foarte bine toate documentele publicate în acest volum. Le-am studiat cu atenţie în timpul cercetărilor mele din ultimii ani şi, în cunoştinţă de cauză, pot să spun că:

– selecţia este foarte bine făcută, fiind reprezentativă pentru ilustrarea evoluţiei relaţiilor româno-sovietice, dar mai ales a relaţiilor româno-chineze în perioada 1962-1964;

– cartea include documente inedite[5], care contribuie la îmbogăţirea cunoşterii şi care completează inspirat şi necesar seria de volume de documente publicate în acest domeniu în ultimii ani;

– selecţia documentează următoarele teme: implicarea românilor în conflictul dintre Moscova şi Beijing din februarie-martie 1964; îmbunătăţirea relaţiilor româno-chineze din 1962-1964; discuţiile româno-sovietice pe tema convocării în 1964 a unei conferinţe internaţionale a partidelor comuniste şi muncitoreşti; de asemenea, documentează parţial conflictul româno-sovietic cu privire la reforma prin specializare şi integrare a CAER, între 1962 şi 1964.

Volumul include un umăr de 33 de documente şi patru anexe, după cum urmează:

DOCUMENT 1: 9 ianuarie 1962: Notă cu privire la audiența solicitată de către I. K. Jegalin, ambasador al URSS la București, referitoare la poziția adoptată de delegația chineză la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Stockholm, din decembrie 1961.

DOCUMENT 2: 3 martie 1962: Scrisoarea CC al PMR adresată CC al Partidului Comunist Chinez (CC al PCC), cu privire la promovarea de către comuniștii chinezi a unor teze potrivnice Declarației de la Moscova din 1960.

DOCUMENT 3: 16 mai 1963 : Notă cu privire la audiența lui Xu Jianguo, ambasador al Republicii Populare Chineze (RPC) la București, la Corneliu Mănescu, ministru al Afacerilor Externe, referitoare la divergențele româno sovietice.

DOCUMENT 4: 23 mai 1963 : Scrisoarea adresată de către Nikita Hrușciov, prim-secretar al CC al PCUS, lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, referitoare la divergențele româno-sovietice.

DOCUMENT 5: 25 mai 1963 : Nota adresată de către Dumitru Gheorghiu, ambasador al Republicii Populare Române (RPR) la Beijing, Ministerului Afacerilor Externe, referitoare la percepțiile chineze privind comunicatul plenarei CC al PMR din martie 1963, precum și la comportamentul celorlalți ambasadori ai statelor comuniste la Beijing.

DOCUMENT 6: 7 iunie 1963: Scrisoarea adresată de Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, lui Nikita Hrușciov, prim-secretar al CC al PCUS, referitoare la divergențele româno-sovietice.

DOCUMENT 7: 24–25 iunie 1963 : Stenograma discuțiilor purtate de delegația română, condusă de Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, cu delegația sovietică, condusă de Nikita Hrușciov, prim-secretar al CC al PCUS, referitoare la divergențele româno-sovietice.

DOCUMENT 8: 19 iulie 1963: Stenograma discuțiilor purtate de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, cu Giancarlo Pajetta, membru al Secretariatului Partidului Comunist Italian, referitoare la divergențele ideologice din mișcarea comunistă internațională.

DOCUMENT 9: 12 decembrie 1963: Notă privind convorbirea de la Snagov, dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, și Xu Jianguo, ambasador al RPC la București, referitoare la divergențele româno-sovietice și necesitatea apropierii româno-chineze. (fragment)

DOCUMENT 10: 24 ianuarie 1964: Notă privind audiența lui Dumitru Gheorghiu, ambasador al RPR la Beijing, la Liu Shaoqi, președinte al RPC, referitoare la organizarea unor întâlniri între reprezentanții PMR și cei ai PCC, precum și la alte chestiuni internaționale.

DOCUMENT 11: 14 februarie 1964 : Scrisoarea CC al PMR adresată CC al PCUS, referitoare la caracterul inoportun al publicării materialelor plenarei CC al PCUS cu privire la divergențele cu PCC.

DOCUMENT 12: 14 februarie 1964 : Scrisoarea CC al PMR adresată CC al PCC, referitoare la necesitatea încetării polemicii dintre PCC și PCUS, precum și la utilitatea organizării unei întâlniri bilaterale româno-chineze.

DOCUMENT 13: 14 februarie 1964: Notă privind convorbirea telefonică dintre Iuri Andropov, membru al Secretariatului CC al PCUS, și Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al CC al PMR, referitoare la decizia sovietică de a nu publica, temporar, materialele plenarei CC al PCUS.

DOCUMENT 14: 16 februarie 1964 : Scrisoarea lui Mao Zedong, președinte al CC al PCC, adresată CC al PMR, referitoare la acceptul părții chineze privind deplasarea în China a unei delegații PMR.

DOCUMENT 15: 18 februarie 1964: Scrisoarea CC al PMR adresată CC al Partidului Comunist Francez, referitoare la decizia CC al PMR de a trimite în China o delegație condusă de Ion Gheorghe Maurer, precum și la necesitatea abandonării, pentru moment, a polemicii ideologice.

DOCUMENT 16: 29 februarie 1964 : Scrisoarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, adresată CC al PCC, privind rațiunile care au stat la baza numirii lui Ion Gheorghe Maurer ca lider al delegației PMR ce urma a vizita China.

DOCUMENT 17: 11 martie 1964 : Notă cu privire la audiența lui I. K. Jegalin, ambasador al URSS la București, la Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, referitoare la rezultatele vizitei delegației PMR la Beijing.

DOCUMENT 18: 12 martie 1964 : Notă cu privire la audiența lui I. K. Jegalin, ambasador al URSS la București, la Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, referitoare la solicitarea părții române ca la întoarcerea de la Phenian delegația PMR să aibă o întrevedere cu Nikita Hrușciov.

DOCUMENT 19: 25 martie 1964 : Scrisoarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, adresată CC al PCC, împreună cu proiectul de Apel privind încetarea polemicii publice sovieto-chineze.

DOCUMENT 20: 26 martie 1964 : Notă cu privire la audiența lui I. K. Jegalin, ambasador al URSS la București, la Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, referitoare la polemica sovieto-chineză, precum și la șansele de reușită ale proiectului de Apel elaborat de CC al PMR.

DOCUMENT 21: 28 martie 1964 : Scrisoarea lui Nikita Hrușciov, prim-secretar al CC al PCUS, adresată CC al PMR, referitoare la acceptul sovietic al proiectului de Apel elaborat de PMR.

DOCUMENT 22: 31 martie 1964 : Notă elaborată de Dumitru Gheorghiu, ambasador al RPR la Beijing, cu privire la poziția PCC față de proiectul de Apel înaintat de CC al PMR.

DOCUMENT 23: 31 martie 1964: Scrisoarea lui Nikita Hrușciov, prim secretar al CC al PCUS, adresată CC al PMR, privind decizia sovietică de publicare a materialelor plenarei CC al PCUS din februarie 1964.

DOCUMENT 24: 21 iunie 1964: Notă cu privire la audiența solicitată de către I.K. Jegalin, ambasador al URSS la București, la Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, referitoare la necesitatea convocării unei Consfătuiri a partidelor comuniste și muncitorești, precum și la divergențele româno-sovietice, iscate ca urmare a publicării Declarației CC al PMR din aprilie 1964.

DOCUMENT 25: 26 iunie 1964 : Notă cu privire la audiența lui I. K. Jegalin, ambasador al URSS la București, la Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, referitoare la solicitarea de către partea română a unei întâlniri cu reprezentanții CC al PCUS în vederea discutării divergențelor româno-sovietice.

DOCUMENT 26: 9 iulie 1964 : Informare elaborată de un student român la Moscova, privind percepțiile studenților și aspiranților sovietici și străini din Institutul de Construcții din Moscova față de poziția PMR în cadrul mișcării comuniste internaționale.

DOCUMENT 27: 17 iulie 1964 : Notă privind audiența lui Dumitru Gheorghiu, ambasador al RPR la Beijing, la Zhou Enlai, premier al Consiliului de Stat al RPC, referitoare la divergențele româno-sovietice și oportunitatea organizării unei noi întâlniri bilaterale româno-chineze.

DOCUMENT 28: 27–28 iulie 1964 : Note de discuție privind întâlnirea de la Eforie, dintre delegația sovietică, condusă de Nikolai V. Podgornîi, membru al Secretariatului CC al PCUS, și delegația română, condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, referitoare la convocarea unei noi Consfătuiri a partidelor comuniste și muncitorești.

DOCUMENT 29: 3 august 1964: Notă privind audiența lui Liu Fang, ambasador al RPC la București, la Emil Bodnăraș, membru al Biroului Politic al CC al PMR, referitoare la poziția PMR vis a vis de convocarea unei noi Consfătuiri a partidelor comuniste și muncitorești.

DOCUMENT 30: 15 august 1964 : Notă privind audiența lui Liu Fang, ambasador al RPC la București, la Emil Bodnăraș, membru al Biroului Politic al CC al PMR, referitoare la vizita delegației CC al PCC în România și la caracterul secret al discuțiilor bilaterale româno chineze.

DOCUMENT 31: 25 august 1964: Notă privind convorbirea dintre delegația română, condusă de Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, și delegația sovietică, condusă de Anastas Mikoian, membru al Biroului Politic al CC al PCUS, referitoare la divergențele româno-sovietice, precum și la convocarea unei noi Consfătuiri a partidelor comuniste și muncitorești (fragment).

DOCUMENT 32: 26–27august 1964: Stenograma discuțiilor de la Timiș dintre delegația română condusă de Gheorghe Gheorghiu Dej, prim-secretar al CC al PMR, și delegația chineză, condusă de Li Xiannian, membru al Biroului Politic al CC al PCC, referitoare la divergențele româno-sovietice, precum și la diferendele sovieto chineze.

DOCUMENT 33: 16 octombrie 1964: Notă privind convorbirea dintre Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR, și I. K. Jegalin, ambasador al URSS la București, referitoare la debarcarea lui Nikita Hrușciov.
ANEXE
„Declarația de la Moscova” (noiembrie 1957)
„Declarația de la Moscova” (noiembrie 1960)
„Temelia de neclintit a unității mișcării comuniste internaționale” (Ion Gheorghe Maurer, octombrie 1963)
„Declarația din aprilie 1964”

La final notez că sunt impresionată plăcut nu numai de conţiutul volumului de documente, ci şi de condiţiile grafice excepţionale în care a apărut cartea.


[1] Mihai Retegan, Războiul politic în blocul comunist, Rao, Bucureşti, 2002

[2] În literatura de specialitate această discuţie este în mod greşit datată 3 aprilie 1963, dar diferenţa de o zi nu schimbă cu nimic datele problemei.

[3] Vasile Buga, 14

[4] Pentru a vedea pe larg poziţia şi argumentele lui Mihai Croitor în această chestiune a se consulta lucrarea România şi conflictul sovieto-chinez, 1956-1971, Mega, Cluj-Napoca, 2009, 464 de pagini, respectiv articolul „Gheorghiu-Dej şi Declaraţia de independenţă din 1964. PMR între Moscova şi Beijing” în Ştefan Bosomitu, Mihai Burcea (coordonatori), Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia şi regimul unui dictator, Polirom, Iaşi, 2012, 295-318

[5] Cred că există o singură excepţie, anume documentul 33, care a fost la un moment dat publicat de Dan Cătănuş. Dan Cătănuş, Între Beijing şi Moscova. România şi conflictul sovieto-chinez, 1957-1965. Documente, Bucureşti, INST, 2004.

5 thoughts on “Gheorghe Gheorghiu-Dej şi geneza Declaraţiei din Aprilie 1964: un volum de documente

  1. Asa se scrie cartea de istorie: cu documente! Sper ca si manualele de istorie sa procedeze la fel, cultivând gustul pentru documentare și nu pentru speculații propagandistice. Dar știu cât de greu le este este unora să scrie doar adevărul…

  2. Pingback: Volum de documente: Consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Bucureşti, 24-26 iunie 1960 | Elena Dragomir

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s