România şi Primăvara de la Praga. Volum de documente

Peste câteva zile, pe 20/21 august 2013, se vor împlini 45 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia (mai puţin România). Acum cinci ani, când se împlineau 40 de ani de la acest eveniment, Ministerul Afacerilor Externe al României a marcat momentul (cu oarecare întârziere) prin publicarea unui volum de documente diplomatice. Despre această carte rară scriu astăzi cu sentimente contradictorii.

1Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Arhive Diplomatice, 1968. Primăvara de la Praga. Documente diplomatice, ianuarie 1968-aprilie 1969, Ediţie de Dumitru Preda, Cuvânt înainte de Adrian Severin. Studiu introductiv de Cristian Popişteanu. Editura MondoMedia, Bucureşti, 2009, 568 de pagini.

 Volumul cuprinde 323 de documente provenind din Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) şi produse între ianuarie 1968 şi aprilie 1969. Aceste documente sunt în principal telegrame, sinteze, rapoarte, informări, dări de seamă privind situaţia din Cehoslovacia, transmise către Ministerul Afacerilor Externe din Bucureşti de către diplomaţi români acreditaţi la Praga, Moscova, Londra, Sofia, Roma, Berlin, Varşovia, New York etc. Sunt incluse în volum şi documente transmise de MAE al României către misiunile sale diplomatice în străinătate, conţinând directive privitoare la poziţia României faţă de situaţia din Cehoslovacia.

Publicarea acestor documente este de o importanţă deosebită pentru istoricii şi cercetătorii preocupaţi de istoria postbelică a României, de vreme ce, potrivit Legii Arhivelor Naţionale, documentele privind politica externă a României pot fi date în cercetare abia la 50 de ani de la crearea lor. Cu alte cuvinte, abia începând cu anii 2018-2019 va putea un cercetător să vadă în Arhivele Diplomatice ale MAE documente produse în anii 1968 şi 1969.

Volumul este deschis de o Prefaţă semnată de Adrian Severin şi datată 18 februarie 2009. În textul său, Adrian Severin abordează curajos (dar simplist şi generalizator) teme precum „eroismul şi dizidenţa antisovietică” în Blocul de Est sau reacţia României faţa de Primăvara de la Praga. Judecăţile sale de valoare sunt dintre cele mai variate, însă relativ greu de înţeles. Spre exemplu, Adrian Severin afirmă că „Opunându-se la invazia Cehoslovaciei, regimul comunist român a devenit dintr-unul de import unul naţional şi dintr-unul samavolnic unul popular. Prima transformare a fost durabilă; cea de-a două temporară.” Sau că „Occidentul se simte vinovat [în 2008] pentru a fi susţinut un regim de dictatură internă [în România] în schimbul avantajului creat prin dizidenţa acestui regim în interiorul blocului sovietic advers.” Mai scrie Dl Severin că „Occidentul a refuzat să sprijine rezistenţa armată” din Munţii României pentru că aceasta „contesta dictatura de stânga de pe poziţiile ideologice ale dictaturii de dreapta”, referindu-se la faptul că „unii” membri ai Rezistenţei erau „foşti legionari sau foşti ofiţeri antonescieni”.

Volumul include şi un modest Studiu Introductiv semnat de Cristian Popişteanu şi datat 1998. De altfel o Notă asupra Ediţiei, semnată de Dumitru Preda şi datată mai 2009, ne comunică faptul că în 1998 MAE fusese pe punctul de a publica un volum de documente diplomatice dedicate Primăverii de la Praga, dar că din motive financiare volumul respectiv nu mai apăruse.  Aceste dificultăţi financiare au durat 11 ani, până când, în 2009, volumul a fost publicat „cu sprijinul Fundaţiei Institutul Social Democrat Ovidiu Şincai” (fapt care explică probabil şi de ce Prefaţa a fost semnată de Adrian Severin). Nota asupra Ediţiei precizează expres că „în 1998 volumul era deja pregătit spre publicare într-o formă mai redusă” şi că volumul care a văzut lumina tiparului în 2009 „a apărut într-o formă substanţial îmbogăţită prin adaos de documente, note şi o redactare superioară”.

Despre cine a făcut selecţia documentelor în 1998 sau în 2009  nu se spune nimic nicăieri însă. Ştim doar că avem în faţă o „Ediţie de Dumitru Preda” şi că „la realizarea volumului au participat Nicolae Dinu, Teodor Gheorghe, Nicolae-Alexandru Nicolescu şi Dragoş Preda”. Care a fost rolul fiecărei persoane în procesul care a culminat cu publicarea acestui volum şi, mai ales, cine a făcut selcţia documentelor, nu ştim însă. Putem bănui că selecţia a făcut-o editorul însuşi, dar nu se precizează expres acest lucru nicăieri.

În Nota asupra Ediţiei, Dumiru Preda scrie că documentele au fost selecţionate „în principal” în funcţie de „importanţa informaţiei conţinute şi de comentariile diverse obţinute de către diplomaţii noştri” în legătură cu situaţia din Cehoslovacia. Nu ni se spune după ce criteriu s-a stabilit că informaţia conţinută de un document este importantă sau nu, dar putem deduce că documentele au fost selecţionate după criteriul prezenţei în paginile lor a unor referiri la evenimentele din Cehoslovacia şi la Primăvara de la Praga. Dumitru Preda mai scrie că au fost selectate să apară în volum „note de convorbiri menite a evidenţia caracterul constructiv şi curajos al abordărilor politice promovate de conducerea naţională de la Bucureşti” în 1968-1969.  Se mai notează, de asemenea, că documentele aduse cu acest volum în atenţia cercetătorilor „vor contribui la analiza şi formularea unor judecăţi de valoare menite a sublinia corespunzător rolul şi locul României pe eşicherul politicii mondiale a acelui moment istoric”.

Mi se pare aşadar că documentele au fost selecţionate astfel încât

  1. să „evidenţieze caracterul constructiv şi curajos al abordărilor politice promovate de conducerea naţională de la Bucureşti” faţă de Primăvara de la Praga şi
  2. să-i ajute pe cercetători şi istorici să „sublinieze corespunzător rolul şi locul României pe eşicherul politicii mondiale” a momentului Cehoslovacia 1968.

Înseamnă asta că toate documentele din Arhiva Diplomatică a MAE  dovedesc că Romania a dus faţa de Primavara de la Praga o politică de tip „constructiv şi curajos” sau că doar documentele care susţin această ideea au fost selecţionate şi publicate? Există sau nu în arhiva respectivă documente care l-ar putea face pe cercetător să elaboreze o teorie „necorespunzătoare” faţă de „rolul şi locul României pe eşicherul politicii mondiale”? Ce înseamnă oare „corespunzător în acest context”? N-aş putea răspunde, dar subliniez încă o dată că, atunci când un cercetător este forţat să utilizeze doar documente selecţionate de alţii, rezultatele muncii sale pot fi iremediabil compromise. Mai observ că acest volum pare să fi avut un scop politic limpede. Prefaţa lui Adrian Severin indică foarte clar că volumul a fost publicat pentru a arăta lumii că, prin sacrificiul şi poziţia pe care le adoptase în 1968-1969 faţă de situaţia din Cehoslovacia, România îşi câştigase dreptul de a fi alături de familia europeană de pe poziţii de egalitate  .

O altă limită a acestui volum este dată de felul foarte stângaci în care au fost traduse în limba engleză Prefaţa, Studiul Introductiv şi Nota asupra Ediţiei. Indexul de Nume al lucrării este şi el realizat într-o manieră neobişnuită, precizându-se nu pagina la care poate fi găsit un nume, ci numărul documentului în care apare numele respectiv. În ciuda acestor probleme, importanţa publicării acestei cărţi este deosebită, ea conţinând documente la care altminteri cercetători ca mine nu ar putea avea acces înainte de anii 2018-2019. Asta dacă şi când reuşim să avem acces la volum, căci el are într-adevăr caracterul unei cărţi rare.

În categoria a cărţilor rare intră de regulă lucrări tipărite cu foare multă vreme în urmă (chiar şi cu câteva sute de ani în urmă), considerate importante din punct de vedere istoric, dar disponibile în foarte puţine exemplare. Biblioteca Academiei Române are, de exemplu, o Colecţie de Carte Rară care include lucrări începând cu secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Biblioteca Naţională a României deţine şi ea carte rară şi veche într-o serie de colecţii speciale. Astfel, putem găsi la Biblioteca Naţională a României lucrarea „Apostol slavonesc”, tipărită de logofătul Dimitrie Liubavici în anul 1547 la Târgovişte, sau „Manualul în contra lui Karyiophillis”, scris de Dositheiu, Patriarhul Ierusalimului. Lucrarea 1968. Primăvara de la Praga. Documente diplomatice, Ianuarie 1968-Aprilie 1969 este de negăsit însă la Biblioteca Naţională.

Potrivit site-ului oficial, Catalogul Online al Bibliotecii Naţionale „conţine informaţii bibliografice privind toate documentele tipărite intrate în colecţiile sale din 1993 până în prezent: publicaţii româneşti şi străine, cărţi şi periodice, documente multimedia şi articole din periodice de cultură”. Aşadar, dacă Biblioteca deţine volumul respectiv, el trebuie să apară în acest catalog. Şi am căutat după editură, după autor (Ministerul Afacerilor Externe), după editor (Dumitru Preda), după titlul şi după diferite cuvinte cheie (Primăvara de la Praga, documente diplomatice etc.), dar fără niciun rezultat, singura concluzie logică fiind aceea că lucrarea respectivă nu este deţinută de Biblioteca Naţională a României. Biblioteca Central Universitară din Bucureşti nu are nici ea cartea.

Sunt şi ceva veşti bune însă! Biblioteca Academiei Române deţine un exemplar, Biblioteca Central Universitară din Iaşi deţine şi ea tot un exemplar, iar Biblioteca Central Universitară din Cluj deţine două exemplare! Ce se întâmplă însă când nu locuieşti în Bucureşti, în Iaşi sau în Cluj şi vrei să vezi cartea respectivă?… Credeţi cumva că volumul poate fi găsit în vreo librărie sau direct la editură? Sunteţi prea optimişti, el nu poate fi găsit nici acolo, iar mie mi se pare că mi-ar fi fost mai uşor să văd „Apostolul slavonesc” tipărit la 1547 la Târgovişte, decât să fac rost de volumul „1968. Primăvara de la Praga. Documente diplomatice” apărut în Bucureşti în anul 2009.

Sigur că acest caz de carte care există şi nu prea nu este singular şi putem întreba, mai mult sau mai puţin retoric, de ce mai sunt publicate astfel de volume dacă ele oricum nu ajung la cititor, dacă nu sunt în biblioteci, dacă nu sunt în librării şi dacă nici măcar editura nu le are? Care este oare scopul unui asemenea demers intelectual şi editorial? Să mai bifeze o instituţie o căsuţă la capitolul „activitate” sau să contribuie la progresul cunoaşterii într-un domeniu? De ce să ne bazăm în cercetarea noastră pe documente selecţionate de alţii după criterii numai de ei ştiute? De ce nu avem acces la Arhiva Diplomatică a MAE pentru perioada postbelică, aşa cum se întâmplă la Arhivele Naţionale?

8 thoughts on “România şi Primăvara de la Praga. Volum de documente

  1. Articol excelent scris, de bun simţ şi cu întrebări legitime.
    Cât despre ceea ce este definit ca a fi carte rară prin prisma faptului că este teribil de greu de găsit îmi amintesc că am purtat o discuţie pe această temă cu un om deosebit, foarte puţin cunoscut însă la noi (din păcate) şi dispărut prematur deşi ar mai fi avut atâtea şi atâtea de spus care mi-a oferit două răspunsuri la această întrebare :
    1. Cartea a constituit parte obligatorie a CV-ului în obţinerea unor titluri didactice universitare sau academice. A fost o formalitate ce trebuia bifată şi de aceea punerea ei pe piaţă s-a făcut cu costuri minime. Hârtie de proastă calitate şi tiraj de scară de bloc.
    2. – destul de plauzibil în exemplul oferit de tine, având de-a face cu o “selecţie” de documente : rigurozitatea selecţie s-a făcut neatent şi furcilor caudine ce sunt parte a politicii de a spune adevărul doar pe jumătate le-a scăpat vreun document ce nu trebuia să vadă lumina tiparului. În aceste condiţii, odată cu descoperirea “erorii”, tirajul este imediat retras de pe piaţă. Se întâmplă însă ca unele exemplare să fie între timp achiziţionate.

  2. V-aş contrazice puţin. Selecţia documentelor a fost făcută de unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti români în Istoria Relaţiilor Internaţionale, domnul prof. univ. dr. Dumitru Preda, ambasadorul nostru în Cuba. În ceea ce priveşte numărul celor care au cumpărat cartea, vă pot spune că mai mult de 150 de studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” din Constanța au achiziţionat volumul, printre ei aflându-mă și eu.

    • Multumesc pentru comentariu. Nu înteleg ce contraziceti. Eu am scris ca in volum nu scrie nicaieri cine a facut selectia documentelor, dar ca pot presupune ca selectia a fost facuta de editorul Dumitru Preda.🙂 Să inteleg ca Dl Preda v-a fost profesor si că si-a obligat studentii sa-i cumpere cartea? Stiu ca este (poate era) o practica. Am trăiat-o si eu de atatea ori.🙂 Ce student n-a trait-o?

  3. Domnul profesor nu m-a „obligat” decât să mă pregătesc temeinic. Volumul l-am cumpărat din pasiune pentru documente, pentru importanța pe care o au acestea în cercetarea istorică… Tot ce a făcut domnul profesor e că ne-a facilitat accesul la aceste documente. Profesorul Preda a fost respectat, iubit, cu toate că a fost unul dintre cei mai exigenți profesori.

  4. Stimata Elena Dragomir,
    Scriu cu mare intarziere din motive pe care cei care ma stiu bine le cunosc: pentru mine ca initiator, realizator si editor al Colectiei de documente diplomatice, din care au aparut sau sunt in curs de publicare peste 15 volume, volume la care au participat multi tineri, azi cercetatori consacrati Marius Bucur, Cristina Paiusan, Florin Anghel, Ionut Cojocaru s.a., m-a interesat in primul rand MUNCA de CALITATE, asa ca oricine cunoaste seriile editate: Relatii Bilaterale, Eveniment si Memorii. Biografii diplomatice poate observa lesne metoda si rigurozitatea muncii de selectare si publicare, aproape unice (exceptie fiind distinsul meu coleg George Potra). De fiecare data greutatile financiare au fost depasite prin sprijinul unor institutii sau al unor iubitori ai istoriei, carora le raman recunoscator pentru gesturile lor; iar tirajul lucrarilor a depasit 1000 de volume, tocmai pentru a putea ajunge atat la persoane individuale interesate, indiferent ca erau diplomati, profesori, cercetatori sau studenti, la principalele biblioteci din tara (Academia romana fiind pe primul loc, aici fiind locul preferat de studiu foarte multi ani, pana ce misiunile diplomatice m-au chemat spre alte orizonturi), dar si din strainatate (unele din ele aduse de mine si oferite unor mari biblioteci, precum Biblioteca Congresului SUA, Bibliotheque Nationale-Paris). Munca de selectare si apoi de editare a impus truda, lecturi diverse, in diferite biblioteci, discutii cu colegi, carora le multumesc pentru observatiile si sugestiile pertinente, dar si cu tinerii mei studenti, mereu am tinut cont, am analizat propunerile, dar responsabilitatea mi-am asumat-o in totalitate. Am fost sef de promotie si continui sa fiu sef de promotie prin stiinta devotata in serviciul Adevarului si al Tarii caruia ii sunt dator. Nimic nu ma poate abate de la acest drum si aceste credinte le-am transmis studentilor mei, atata timp cat am fost la catedra si in tara, chiar si acum indemnurile mele sunt respectate, pentru ca au cerut numai efort de creatie, pasiune si deschidere la dialog.
    Iata, pe scurt, motivele pentru care NU am polemizat, chiar cand s-au strecurat si rautati, fie din necunoastere sau din alte cauze.
    Gratie acestei atitudini si muncii mele sunt Istoricul roman care de peste 20 de ani sunt ales in inalte foruri stiintifice, istorice; in prezent, continui sa fac parte din CB al Comisiei Internationale de Istorie Militara Comparata (ales in vara lui 1990 si reales in 1995, 2000, 2005, 2010) si in Biroul Comisiei Internationale de Istorie a Relatiilor Internationale (reales la Amsterdam, in 2010).
    Ca director al Arhivelor Diplomatice am deschis accesul tinerilor din Romania si din alte tari la fonduri inaccesibile pana atunci, fie ca pregateau licenta fie capregateau teze de doctorat.
    Si azi unii continua sa-mi trimita corespondente, vorbindu-mi si de realizarile lor, cerandu-mi sfaturi. Mereu voi fi aproape de ei, dar mai ales de cei tineri.

    Cat priveste volumul 1968. Primavara de la Praga, el are o istorie lunga, dar important ca a fost publicat, atat in editie brosata, cat si cartonata. Studiul deosebit al regretatului ziarist, fauritor impreuna cu alti intelectuali de seama al celei mai importante reviste de educatie istorica si patriotica Magazin istoric mi-a fost inmanat cu putin timp inainte de decesul sau. Cristian Popisteanu a fost martor, ca tanar ziarist in misiune, la evenimentele de la Praga din vara tragica a lui 68. Marturia sa este dublata de istoricul de finete pe care l-am admirat si care, cu timpul mi-a daruit prietenia si caldura inimii sale. Iar despre Introducerea fostului ministru al Afacerilor Externe, Adrian Severin (era in functie in 1998) – lipsita de sabloane si inhibitii, este o admirabila pledoarie despre cum trebuie analizate evenimentelor contemporane, despre rolul diplomatiei in situatii de criza majora, cat si despre rolul diplomatiei si diplomatilor romani in momente de cumpana. Asa ca nu conjuncturi pe care le-ati sugerat cu malitiozitate (din pacate), ci valoarea ca analist si practician a celui care ne-a onorat volumul, unul din cei mai fini analisti pe care ii avem azi.

    Inchei cu speranta ca veti aprecia aceste lamuriri si va invit sa cititi si mai ales sa incercati sa produceti contributii de calitate in serviciul stiintei istorice romanesti si al dialogului international.

    Cu ganduri bune,

    Prof.univ. Dr Dumitru PREDA

  5. Stimate domnule Preda,
    Va multumesc foarte mult pentru comentarii si va asigur ca lamuririle sunt apreciate. Am recitit textul pe care l-ati comentat si admit ca unele afirmatii sunt malitioase. Admit, de asemenea, ca micile rautati sunt explicate, cel putin partial, de necunoasterea unor discutii din culisele publicarii cartii. Sper ca sustineti si deschiderea Arhivelor Diplomatice MAE, dupa modelul deschiderii Arhivelor Nationale. In acest demers va urez din tot sufletul succes, caci ar fi intr-adevar in serviciul stiintei istorice romanesti si al dialogului international.
    Cu aceleasi ganduri bune,
    Elena Dragomir

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s