Românul, pe cale de dispariţie

După cum ne-a obişnuit de vreo 20 de ani încoace, Traian Băsescu se dă de ceasul morţii de grija poporului român. Preocuparea sa fundamentală este aceea de a ne apăra nouă interesele, chiar şi atunci când noi suntem atât de proşti încât nici măcar nu ştim care ne sunt interesele. Noi nu ştim ce este bine pentru noi, dar ştie Dl Băsescu. Domnia sa condamnă comunismul şi salvează poporul moraliceşte. Pune la cale Strategia Naţională de Apărare ca nu cumva presa din România să submineze interesul naţional. Ba chiar duce muncă de lămurire cu propriile fiice ca să le determine, în numele datoriei patriotice, să facă cel puţin câte un copil, căci, mai nou, demisul nostru preşedinte nu mai poate dormi noaptea de grija natalităţii scăzute din România. 

Ca atentatul la siguranţa naţională să fie şi mai şi, femeile rome s-au pus să facă mai mulţi copii decât femeile „românce”. De la Băsescu citire: „Avem minoritatea romă, care este extrem de productivă. Cum Dumnezeu femeia romă poate ţine cinci-şase copii, iar românca nu poate? E adevărat, ea nu este manager, femeia romă”. De aici rezultă următoarele ipoteze de lucru:

  1. Femeia romă nu este româncă. O fi vulcaniană sau marţiană, nu cetăţean român.
  2. Dacă „român” şi „rom” se referă aici la etnie, atunci afirmaţia demisului preşedinte e şi mai gravă căci sugerează că etnia română este superioară, dar ameninţată de o etnie inferioară, cea romă. De unde rezultă îndemnul de a acţiona cu toţii (dar mai ales noi „fetele”) întru apărarea interesului naţional de pericolul pe care îl reprezintă aşa-zisa natalitate crescută a romilor.
  3. Toate femeile „românce” (adică nerome) fără copii sunt manageri. Cred că e şi aici ceva adevăr. Cum n-a mai fost fiica demisului preşedinte „manager” la Luxten, devenind europarlamentar, cum şi-a adus aminte de datoria sa patriotica de a „produce copii”, după cum zicea CTP într-un alt context.

Participând la Şcoala de Vară a IRIR intitulată Muzeul Dictaturii vs Muzeul Comunismului (Moeciu de Sus, 29 august-3 septembrie 2010), am avut ocazia să ascult teoria lui Adrian Majuru despre pericolul „ţiganizării României” (primele două minute din film, de exemplu), adică despre cum societatea şi cultura românilor se „ţiganizează”, se deteriorează sub influenţa felului de a trăi şi a fi al ţiganilor. Parcă au ceva în comun, nu-i aşa, distinşii domni Majuru şi Băsescu? Se pare că amândoi se tem că românul este… pe cale de dispariţie.

Mediul online (forumuri, bloguri etc.) este şi el plin de atenţionări mai mult sau mai puţin apocaliptice privitoare la „pericolul ţiganizării României” sau „al ţiganizării românilor”. De fapt este plin de instigări la ură rasială, iar CNCD-ul asistă neputincios.

Unii plasează termenul cultura ţiganilor între ghilimele, sugerând că ţiganii nu ar putea produce vreodată cultură. Noua Dreaptă (ca şi demisul nostru preşedinte) se teme că ţiganii vor „ajunge majoritari în România” şi crede că „această etnie nu are cultul muncii, nu are respect şi bun simţ, nu cunoşte cuvântul <<civilizaţie>>.” Marius Paraschiv, care uneori scrie şi în Jurnalul Naţional, pe blogul său este de părere că în perioada socialistă ţiganii „nu erau cea mai respectabilă specie de pe teritoriul României”. Despre aşa-zisa influenţă nefastă a ţiganilor asupra românilor scrie şi George Damian, care, denunţând „ţiganizarea presei”, zice că:

„De fapt se produce fenomenul ţiganizării presei. Ţiganii nu pot trăi independent de alte comunităţi, ei trebuie să ofere servicii sau să trăiască pe spinarea altora, modelul lor economic nu este bazat pe producţie – vânzare, ci pe exploatarea producţiei altora. Astfel că atunci când au ajuns în Transnistria, unde Ion Antonescu vroia să-i colonizeze permanent, ţiganii din România au murit de foame. Au existat câteva masacre ale ţiganilor – însă mare parte din ei au murit pentru că nu avea din ce să trăiască. Ce puteau să facă? Să-şi vândă flori între ei sau să se fure reciproc? Asta fac şi ziariştii români acum după ce s-au ţiganizat şi au ajuns în Transnistria jurnalismului: se fură unul pe celălalt…”

1Mie asta îmi sună a discriminare şi rasism, dar Dl Damian mi-a demonstrat cu citate din DEX că mă înşel.

O campanie celebră spune că discriminarea se învaţă acasă, adică în spaţiul privat.

Chiar aşa să fie? Spaţiul public o fi curat ca lacrima?

13 thoughts on “Românul, pe cale de dispariţie

  1. Culturile se nasc si mor. Rareori mor subit. De obicei mor dupa o lunga si grea suferinta, la batranete. Dar sunt si exceptii. Romania era foarte tanara (si cu un potential remarcabil) cand a contractat o boala grava: comunismul. Romanul nu va disparea din cauza tiganilor, ci din cauza acestui virus colectivist care si antireligios care a distrus simultan persoana si comunitatea. La urma urmei, de ce sa mai avem in continuare privilegiul de a apartine unei culturi definite prin limba, credinta, obiceiuri, teritoriu, cand noi devenim pe zi ce trece:
    1. vorbitori ai unei limbi hibridizate
    2. indivizi fara nicio credinta comuna
    3. oameni nascuti ieri, traind de pe azi pe maine
    4. nomazi planetari fara patrie?
    Solutia cu intrecerea socialista la nasteri e, desigur, stupida. Nu scaderea demografica este cauza disparitiei viitoare Romaniei, ci invers, scaderea demografica se produce pentru ca din ce in ce mai putini mai cred intr-un viitor al Romaniei. Cat despre tigani, spre binele lor si al nostru, eu as miza pe integrare. N-am nicio problema cu o Romanie mai colorata, dar care sa fie totusi inca Romanie.

    • Eu nu impartasesc aceasta viziune apocaliptica.🙂 Nu cred ca ne paste extinctia, nici culturala,nici fizica. Eu cred ca limba este un organism viu, care evolueaza, si cred ca nu va fi sfarsitul lumii sau al Romaniei daca astazi este acceptat si pluralul ‘coperti”, desi am invatat la scoala ca era corecta forma ‘coperte’. Nu cred ca este obligatoriu sa avem o “credinta comuna”. Fiecare poate crede ce vrea sau poate fi ateu daca prefera, important este ca aceasta credinta sa nu contrazica legile, sa nu afecteze drepturile si liberatile altora. Daca prin ‘integrarea tiganilor’ intelegeti ca ei trebuie sa renunte la ceea ce ii defineste si sa devina ca ‘majoritatea’, ca noi, atunci iar am alta parere. Si mai cred ca termenul “Romania colorata” este… nu foarte inspirat….

      • Nu am vorbit de o Romanie separata (colorata). Si nu m-am referit la culoarea pielii…
        Nu gramatica e problema ci respectul fata de limba, grija pentru proprietatea termenilor si pentru frumusetea cuvintelor.
        Nu m-am referit la credinta religioasa. Am chiar o problema cu nationalismele devenite pseudoreligii. Dar asta nu insemna ca se poate construi si mentine o identitate nationala fara valori tari, in care se crede.

    • „Românul … va dispărea… datorită acestui virus colectivist şi antireligios care a distrus simultan persoana şi comunitatea, (virus cauzat de) comunism”, ziceţi dvs. d-le Dan Ghenea.
      Complet fals. Unde aţi văzut dvs. colectivism în România?
      În idustrie nu, fiindcă activitatea industrială s-a desfăşurat după aceleaşi principii ca în vest, fără nici o deosebire de esenţă. Atîta doar că Partidul controla activitatea economică şi orienta resursele acolo unde considera că e necesar. Iar societatea în ansamblul ei a progresat an de an. Nici măcar în agricultură nu exista un spirit colectivist de conducere. Era un fel de exploatare a ţăranului în folosul societăţii româneşti nu mai nemiloasă decît la începutul sec. XX. Nici măcar nu era antireligioasă acea societate. Din anii *50 nu am mai văzut preoţi persecutaţi politic, iar bisericile funcţionau nestingherite. Era într-adevăr o propagandă antireligioasă mai ales în rîndurile celor cu funcţii de partid, care nu trebuia să dea, în opinia partidului, exemplu de obscurantism. Pînă şi în rîndurile celor mai înalţi funcţionari de partid se practicau obiceiurile creştine care erau acceptate tacit şi nu aveai voie să faci propagandă religioasă în mass media, dar asta e cu totul altă poveste. Şi acum este o astfel de propagandă, mai ales împotriva B.O.R., care are substrat antiromânesc şi nimeni ne este intrigat pentru asta.
      Da, regimul socialist antedecembrist a avut un caracter autoritar, sprijinit vag pe teza dictaturii proletariatului din anii *50, dar departe de cel din perioada stalinistă.
      De ce suntem atît de intrigaţi de regimurile dictatoriale cînd de fapt în perioada interbelică au existat astfel de regimuri atît de stînga cît şi de dreapta: în Italia, Germania, Polonia, Ungaria, sau chiar România (a lui Carol şi Antonescu). Iar după război în Spania (Franco), Portugalia (Salazar), ca să nu mai vorbim de regimurile staliniste din Europa sau Asia, imediat după război.
      Eu prefer să vorbesc în baza unor realităţi, nu în baza unor fantasmagorii care în fapt nu au existat. Să criticăm ce a existat efectiv rău în societate, iar nu în baza unor marote inventate.
      Dar nu pentru felul în care s-a manifestat regimul înainte de 1990 s-au întîmplat relele pe care le-aţi enumerat. Oamenii o roiesc în lume fiindcă aici li-s-a restrîns cîmpul de activitate, iar celelalte rele datorită libertinajului democratic.
      Are dreptate Doamna Dragomir cînd spune că nu am învăţat democraţie.

  2. Competentele teorii la comentarii, ma fac aproape sa strig:Bravo, Elena!
    Nici nu cred ca m-ar duce tastatura. M-ai entuziasmat! Uneori, as vrea sa fiu ca tine, dar mi se strang pumnii.Nu pot trece senin peste imbecilitati, cu ifose fanfaronarde!
    Onu

  3. Păi, Elena… dacă românii știau cu adevărat care le sunt interesele, Traian Băsescu nici n-ar fi existat în istoria recentă a României.🙂 Dar asta e tranziția. Învățăm, luăm aminte, evoluăm…

    • OF…🙂 Sunt si nu sunt de acord. Adevarat ca romanii l-au ales, prima data. Despre a doua data nu mai sunt asa de sigura insa. Iar despre referendum nici nu mai spun. Mi se pare ca romanii sunt certati pentru ca au pierdut la un joc la care numai ei au respectat regulile. E datoria noastra de cetateni sa votam si am votat. Cand votul a fost pro-Basescu, acum doua mandate, regula jocului s-a respectat. Cand votul a fost anti-Basescu, regula jocului nu s-a mai respectat. Sunt votantii de vina? Eu cred ca nu. Despre alternativa de a iesi cu totii in strada… Oricat de valabila si demna ar parea ea, este in fapt una foarte periculoasa. Chiar ne dorim sa ne intoarcem in punctul in care o mana de oameni este inlaturata de la putere prin miscari de strada? Nu m-as mira insa ca Basescu sa ne forteze sa ajungem si acolo.

  4. Stai puțin, că nu m-am exprimat complet.🙂
    Din ’89 încoace, administrațiile de la Cotroceni au semănat ca niște picături de apă. Sau de bere, după gust.🙂 Ce mi-e că una se numea Stejar, alta Noroc sau Timișoreana?
    Mie problema mi se pare mult mai profundă decât procesul de vot în sine. Dacă fiecare român s-ar autoeduca dpdv civic altfel decât a făcut-o până acum, lucrurile s-ar schimba inevitabil. Totul pornește de la convingerile simple, gesturile mici și atașamentele aparent fără însemnătate. Cum să începi să construiești casa de la acoperiș în jos? Știu, e mai ușor să cred că binele meu stă în mâna altora și exemple “corecte” se găsesc imediat. Dar mai bine mă uit la mine. De-aici vreau să pornesc schimbarea și se va schimba totul în jur. Cred foarte tare în așa ceva, chiar dacă scepticii ar spune “lasă-ne cu astea motivaționale!”. Știi cum e: frumosul e în ochii privitorului.
    Îți vine să crezi că, pentru mine, România e fix țara în care mi-aș fi dorit să mă nasc?🙂

    • Da, imi vine sa cred, La fel si aici.🙂 Dar eu nu cred ca un om sau un grup de cetateni se poate autoeduca in materie de ceea ce inseamna democratie, spiritul civic etc.. Cred ca democratia se invata. E drept insa ca mai avem mult de invatat…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s