Femei şi şoareci…

Am citit de curând două cărţi semate de Daniel Focşa şi dedicate istoriei aviaţiei române: „Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare” (2010) şi „Aviatori de altădată” (2012).

2 „Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare”, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, 258 pagini

Lucrarea evocă personalitatea şi cariera căpitanului aviator Dan Valentin Vizanty (sau Vizanti), unul dintre cei mai cunoscuţi aşi ai aviaţiei române din Al Doilea Război Mondial. Nu este o lucrare ştiinţifică în domeniul istoriei, nu este nici o biografie, ci este o evocare caldă, plină de admiraţie a unui personaj-erou, aşa cum îl descrie Daniel Focşa.

Scopul mărturisit al autorului este acela de a trezi interesul publiclului larg faţă de istoria unui destin individual, strâns împletit cu destinul poporului său.

Evocarea este specia literară care aduce în faţă cititorului o imagine despre o persoană, despre un loc sau despre un eveniment din trecut într-o manieră lirică şi afectivă, iar volumul aici discutat nu face excepţie de la această regulă.

Evocarea lui Dan Vizanti este aici marcată de admiraţie nemăsurată, de laude, chiar de elogii, şi poate că nişte tuşe de umbre ar fi facut-o mai convingătoare. Deşi se concentrează asupra perioadei celui de-Al Doilea Război Mondial, cartea ne prezintă pe scurt şi destinul postbelic al fostului aviator care ajunge tehnician, macaragiu sau chiar deţinut în România populară şi mai apoi socialistă.

Sursele lui Daniel Focşa sunt în general constituite din evocări, amintiri ale altor aviatori şi ale fiicei Ana Maria Vizanti despre aviatorul Dan Vizanti. Pentru profesioniştii istoriei, de o valoare documentară deosebită pot fi anexele lucrării, constituite dintr-o serie de texte memorialistice semnate de însuşi Dan Vizanti, unele acum publicate pentru prima dată.

În Prefaţă, Neagu Djuvara notează că lucrarea se citeşte „ca un roman” şi aşa şi este. Sunt convinsă că oricine va alege acestă carte ca lectură de vacanţă nu va regreta.

1„Aviatori de altădată”, Editura Institutul European, Iaşi, 2012, 98 pagini

Acest volum este în fapt o colecţie de articole evocator-laudative sau de opinie pe care autorul Daniel Focşa le-a publicat între anii 2006 şi 2010 în diferite reviste şi jurnale regionale sau centrale pe tema sa preferată, istoria aviaţiei române. Sunt evocaţi cu afecţiune şi admiraţie aviatori şi aviatoare precum Dan Stoian, Ion Di Cesare, Mariana Drăgescu sau Traian Popteanu.

Scrise ca articole de presă, unele dintre acestea sunt atinse de tuşa senzaţionalului, cum este cazul articolului intitulat „Iubita locotenentului Dido Greceanu”. Acest text însă pe mine m-a impresionat profund prin finalul său. În august 1944, Lili, logodnica de origine germană a faimosului Tudor Greceanu , decide să rămână în Bucureşti. Dar nu durează mult şi primeşte ordin de deportare în URSS. Atunci alege să se sinucidă.

Textul memorialistic semnat de Nadia Russo, fost aviator în Escadrila Albă,  m-a emoţionat, de asemenea. Foarte interesantă structura acestei femei care se teme iraţional de şoareci, dar care are tăria de a înfruntă apărarea antiaeriană! Foarte interesant cum oameni obişnuiţi sunt capabili de lucruri extraordinare în împrejuri neobişnuite. Foarte interesant până unde poate merge curajul unei femei care se teme de şoareci…🙂

13 thoughts on “Femei şi şoareci…

  1. Pingback: Cărţi despre Aşii Aviaţiei Române în Al Doilea Război Mondial | Elena Dragomir

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s