Prima Istorie a Lituaniei în limba română

The first History of Lithuania ever published in Romanian

Lituania este astăzi un stat mic ca suprafaţă şi teritoriu, având aproximativ 65.000 km² şi 3 milioane de locuitori. Lituania este republică parlamentară, din anul 2004 este membră a Uniunii Europene şi a NATO, iar de la 1 iule 2013 deţinătoare a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. 

Lituania este cunoscută pe plan mondial prin jucători de bachet precum Arvydas Sabonis, prin artişti precum George Maciunas, Boris Lovet-Rorski sau Deimantas Markevicius, prin cineaşti precum Jonas Mekas sau prin creatori de modă precum Juozas Statkevicius.

Lituania este, de asemenea, faimoasă pentru Mişcarea sa de Rezistenţă împotriva ocupaţiei sovietice sau pentru suferinţa sutelor de mii de lituanieni deportaţi şi închişi de regimul sovietic între anii 1940 şi 1953. Dar, în România, despre acest stat baltic încă foarte puţine sunt cunoscute la nivelul publicului larg . În mod îmbucurător însă, tot mai mulţi români vor să afle şi iată că acum li se oferă mijloace suplimentare prin care se pot informa.

Asociaţia Română pentru Studii Baltice şi Nordice şi-a stabilit printre obiective promovarea istoriei şi culturii statelor baltice, iar de la înfiinţarea sa în anul 2009 îndeplineşte acest obiect cu perseverenţă. Sub auspiciile acestei asociaţii şi cu spijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional, în 2011, la editura Cetatea de Scaun din Tâtgovişte a apărut prima Istorie a Lituaniei publicată vreodată în limba română. Scrisă de un colectiv de istorici români şi lituanieni (Silviu Miloiu, Florin Anghel, Veniamin Ciobanu şi Zigmantas Kiaupa), Istoria Lituaniei devine o lucrare de referinţă pentru oricine doreşte să înceapă studiul asupra istoriei şi culturii acestui stat.

Lucrare de istorie generală, volumul acoperă perioada cuprinsă între venirea primilor locuitori pe teritoriul Lituaniei de astăzi (cca. 10.000 BC) şi integrarea euro-atlantică a Republicii Lituania în anul 2004. Istoria Lituaniei este structurată în opt capitole dedicate perioadei preistorice (capitolul I), Marelui Ducat al Lituaniei şi Uniunii Polono-Lituaniene (capilolele al II-lea şi al III-lea), ieşirii de sub dominaţia Imperiului Ţarist şi participării la Primul Război Mondial (capitolul al IV-lea), perioadei interbelice (al V-lea capitol), participării la cel de-al Doilea Război Mondial (capitolul al VI-lea), ocupaţiei sovietice postbelice (capitolul al VII-lea) şi celei De-a Doua Republici Lituaniene (capitolul al VIII-lea).

Subiecte care pot fi considerate delicate – precum Holocaustul evreilor lituanieni sau dizidenţa lituaniană în perioada post-stalinistă – sunt abordate de autori şi tratate echilibrat. Evoluţiile culturale, sociale sau economice s-au constituit, de asemenea, într-o preocupare constantă pentru autori.

În continuarea acestui proiect, în acelaşi an (2011), la aceeaşi editură (Cetatea de Scaun) a apărut volumul The Romanian-Lithuanian Relations. Diplomatic Documents (1919-1944), Silviu MILOIU (Coordinator), Florin ANGHEL, Dalia BUKELEVIČIŪTE, Alexandru GHIŞA, Ramojus KRAUJELIS şi Bogdan-Alexandru SCHIPOR.

Ambele volume pot fi procurate cu uşurinţă din librării sau de pe site-ul editurii.

NOTĂ: Potrivit unor calcule, între 1941 şi 1953, peste 132.000 de lituaniei au fost deportaţi în Siberia, Asia Centrală sau zona Cercului Polar de Nord, iar alte 150.000 au fost trimişi în Gulag – lagăre de muncă forţată, cele mai multe în siberia. Peste 280.000 de lituanieni (echivalentul a 10% din populaţia Lituaniei în 1958) au trecut în perioada respectivă prin lagărele de muncă forţată şi prin închisorile sovietice.  Dovile Dubrite, Taming Nationalism? Political community building in the post-Soviet Baltic states, Hammpshire, Ashgate, 2005, 180

1            2

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s