Istoria Finlandei

Foto: Elena Dragomir, 2008

În anul 2010, Editura Cetatea de Scaun a publicat Istoria Finlandei (468 de pagini), un proiect la care am avut bucuria şi onarea de a lucra ca autor alături de Silviu Miloiu. Pentru a vă oferi mai multe detalii în legătură cu acest volum, dar şi pentru a vă convinge că lucrarea merită căutată şi citită, redau mai jos cuvintele scrise ca Prefaţă de către Dl. Profesor Universidar Dr. Ion Calafeteanu.

În prezent, în spaţiul editorial românesc sunt extrem de rare şi fragmentare trimiterile la istoria, cultura şi civilizaţia Finlandei mai vechi sau mai noi. În mod paradoxal şi îmbucurător însă, în prezent, interesul publicului larg sau specialist pentru acest domeniu al cunoaşterii este în continuă creştere în România. În ultimii ani contactele dintre cetăţenii României şi Finlanda au sporit remarcabil. Cu toate acestea, foarte puţine sunt cunoscute în România despre Finlanda, despre istoria, trecutul sau prezentul său. Tocmai de aceea considerăm că proiectul Asociaţiei Române de Studii Baltice şi Nordice de editare în România a unei monografii dedicate Istoriei Finlandei răspunde unei nevoi prezente reale, aflându-se totodată sub auspiciile succesului, autorii săi fiind doi specialişti români care scriu despre istoria Finlandei pentru publicul românesc.

În diverse medii româneşti sunt tot mai vizibile interesul, dar şi admiraţia pentru succesul economic al Finlandei, pentru reuşita sistemului său politic, pentru performanţele sale educaţionale, pentru calitatea vieţii pe care o oferă cetăţenilor săi, pentru atractivitatea pe care o prezintă cetăţenilor altor state nu numai europene, dar ale lumii. Dar cum a ajuns Finlanda la asemenea performanţe, cum au ajuns finlandezii ceea ce sunt, cum a evoluat sistemul politic, social sau economic finladez către ceea ce cunoaştem astăzi, ce ameninţări au avut finlandezii de înfruntat, ce influenţe s-au manifestat asupra lor? Toate acestea sunt întrebări care îşi găsesc răspunsul în această lucrare.

Având în vedere caracterul de pionierat al lucrării lor, autorii au ales scrierea unei istorii amănunţite a Finalndei, începând cu primele dovezi preistorice de locuire a teritoriului statului de astăzi, trecând prin epoca vikingilor şi a creştinării, oprindu-se în amânunt asupra Renaşterii şi Reformei, marcând naşterea naţiunii finlandeze în secolul al XIX-lea şi apariţia statului independent către finalul primului război mondial, înfăţişând dezvoltarea remarcabilă înregistrată între cele două conflagraţii mondiale, argumentând asupra soluţiei de neutralitate şi finlandizare în anii războiului rece şi ajungând la integrarea în Uniunea Europenă şi la ultimele dezbateri legate de aderarea sau neaderarea Finlandei la NATO. În acest demers remarcabil o atenţie deosebită a fost acordată evoluţiilor înregistrate de Finlanda în ultimii douăzeci de ani, aceste evoluţii fiind cele care au un impact deosebit astăzi asupra relaţiilor şi contactelor dintre România şi Finlanda, precum şi dintre cetăţenii României şi cetăţenii Finlandei.

Scrisă de români, pentru publicul românesc, lucrarea adesea compară situaţia celor două state, marchează momentul celor mai timpurii contacte dintre naţiunea română şi cea finlandeză, analizează comparabil influenţa unor evenimente internaţionale deosebite asupra evoluţiei celor două ţări. Cititorul român va afla din acest volum că Finlanda are multe în comun din punct de vedere istoric cu România. Este un stat tânăr, asemeni României, aflat de-a lungul secolelor sub influenţa copleşitoare a marelui său vecin de la Răsărit, asemeni României, cu populaţii minoritare semnificative procentual, asemeni României. Finlanda a evoluat la confluenţa influenţelor vestice şi estice, ca şi România, şi este astăzi dedicată proiectului european, poate mai mult decât România.

Cititorul român va afla din acest volum şi că Finlanda este foarte diferită de România. Este un stat bilinvg, finlandezo-suedez, deşi populaţia suedeză reprezindă doar aproximativ 6% din populaţia ţării. Are un înalt grad de urbanizare, deşi în anii 1960 era încă un stat preponderent agrar. Se află în foarte bune relaţii oficiale cu Federaţia Rusă, deşi cele două state vecine au o foarte tulbure istorie comună, marcată inclusiv de războaie şi de pierderi teritoriale, evident în beneficiul marii puteri. Finlanda a fost aliata Germaniei în al Doilea Război Mondial, dar nu a devenit democraţie populară, menţinându-şi independenţa cu preţul compromisului dat de finlandizare.

Publicul român poate şi învăţa multe de la Finalnda. Că o „putere minoră” şi cetăţenii săi pot marca evoluţia cunoaşterii mondiale în cele mai neaşteptate domenii: informatică, design sau arhitectură. Că o „putere minoră” poate supravieţui şi poate rămâne neutră în cele mai grele momente ale confruntărilor dintre marile puteri. Că un stat sărac în resurse naturale şi aproape falimentar, cum era Finalnda la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, poate evolua în câteva decenii într-unul dintre cele mai prospere şi sigure state ale lumii. Un stat mic ca număr de locuitori (aproximat 5 milioane), mediu ca suprafaţă, periferic ca plasare geografică, tânăr ca evoluţie istorică, Finlanda oferă astăzi cetăţenilor săi o calitate a vieţii spre care multe „puteri minore” încă tind.

Gândită ca o lucrare de istorie generală a Finlandei, acest volum abordează, studiază şi comenteză interacţiunile dintre diferitele aspecte ale vieţii comunităţii, precum politicul, diplomaticul, socialul, economicul sau culturalul. Deşi alege o structură tradiţională, cronologică, lucrarea celor doi autori este construită pe scheletul dat de evenimentele şi procesele care au creat, în opinia lor, Finlanda aşa cum o percepem şi cunoaştem noi astăzi.

Adesea lucrările de siteză de acest tip sunt marcate de o anumită barieră de concepţie, anume aceea a simplificării. Volumul de faţă însă nu are acest păcat, nu sintetizează până la simplificare, nu oferă explicaţii simple şi în general cunoscute unor fenomene şi procese complexe, nu se opreşte doar asupra istoriei politice. Autorii arată o grijă specială şi constantă pe parcursul întregii monografii pentru prezentarea ultimelor dezbateri şi a ultimelor rezultate înregistrate în domeniul academic asupra temelor abordate, căci o grijă principală a lor a fost aceea de a deschide orizonturi către cunoaşterea acestui domeniu. De aceea prezintă diferitele interpretări şi controverse care marchează subiectele şi temele asupra cărora se opresc şi nu se sfiesc să avanseze propriile interpretări, origiale, convingătoare. Autorii folosesc extensiv rezultatele propriilor cercetări de arhivă, în special pentru partea dedicată contemporaneităţii, aducând adesea elemente noi în dezbaterea academică a fenomenelor adordate.

Aşadar, considerăm absolut necesară editarea acestui volum care se va constitui într-o lectură obligatorie, atât pentru publicul larg care abia începe investigarea acestui domeniu al cunoaşterii, cât şi pentru publicul specialist, interesat de ultimele dezbateri şi controverse academice.”

                  Prof. Univ. Dr. Ion Calafeteanu 2010